Despre clima României

Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30

Decembrie a fost în ultimii ani o lună mult mai caldă decât era în anii 70' sau 80', 2019 și 2015 aducând abateri de peste 3 grade față de media normală a temperaturii. Cea mai ridicată temperatură de decembrie a fost în 1985, la Câmpina, când s-au înregistrat 23,4 grade, iar cea mai mică temperatură a fost de -34,5 la Întorsura Buzăului, în ziua de Crăciun a anului 1998. Și la munte poate fi uneori foarte cald: de exemplu la Vf Omu au fost 9 grade, iar la Predeal peste 15.

Au fost multe exemple de temperaturi extrem de mari în decembrie în ultimii ani: de exemplu în Ajunul Crăciunului din 2014 au fost +19 grade la Târgoviște, iar pe 27 decembrie 2015 au fost 20 de grade la Târgoviște, Ploiești și Curtea de Argeș.

Mai mult, pe 16 decembrie 2019 au fost + 21 de grade la Târgoviște, Pătârlagele și Câmpina. Tot atunci erau 20 la Rădăuți, 18 la Sinaia cota 1500 și 15 grade la Întorsura Buzăului. Nu doar că vorbim de temperaturi foarte ridicate, dar și de faptul că au apărut în a doua parte a lunii, în timp ce recordurile din trecut erau în primele zile ale lunii.

Datele ANM arată că în 2001 a fost cea mai rece lună decembrie din ultimii 60 de ani, abaterea față de media de referință fiind uriașă: -4,7 grade. Extrem de reci au fost lunile decembrie din 1998, 1991, 1962, 1977 și 2002. Cele mai ploioase luni decembrie au fost în 1962 și 2014, iar cele mai calde luni decembrie au fost în 1982, 2019 și 2015, cu o abatere mai mare de 3 grade față de medie. Cald a fost în mai multe luni decembrie din acest secol: 2017, 2001, 2011, 2008, în timp ce în topul lunilor reci sunt aproape exclusiv luni decembrie din secolul trecut.

Cele mai secetoase luni decembrie au fost în 1972, 2013 și 2015, cu abateri mai mari de 80% față de media multianuală 1981-2010.

În afară de Câmpina, unde maxima absolută a fost de +23,4 grade, au mai fost orașe unde s-a trecut de 20 de grade: spre exemplu au fost 21,6 grade la Buzău (în 1989), 21 de grade la Constanța (în 1903) și 20,8 grade la București Filaret. La Predeal au fost +15 grade în 1989.

Minima absolută a fost la Întorsura Buzăului, -34,5 grade, iar la Vf Omu au fost -32,4 grade (în 1957). La Satu Mare au fost -30,4 grade, iar la Iași -29,5 grade.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost de 71 cm la București Băneasa în 1991, de 129 cm la Vf Omu în 1989, de 28 cm la Brașov în 1989 și de 46 cm la Baia Mare în 1986.

Cantitatea maximă lunară de precipitații înregistrată în decembrie a fost de 349,4 mm la Stâna de Vale în 1993, din care 137 mm au căzut într-o singură zi, fiind record absolut în țară pentru ultima lună din an.

sursa:  Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30 - Terra - HotNews.ro

Factorii genetici ai climei

1. Factorii care influențează clima României

a. Așezarea României pe Glob - la intersecția paralelei de 45° lat N și 25° long E determină caracterul temperat al climei
b. Așezarea României în Europa, în partea CSE, face ca țara noastră să aibă o climă temperat-continentală de tranziție.
c. Relieful - determină o etajare a elementelor climatice: odată cu creșterea altitudinii, temperatura scade iar precipitațiile cresc. Pe de altă parte, dispunerea lanțului carpatic împiedică, barează pătrunderea maselor de aer: 

• cele oceanice, din V se opresc în V Orientalilor (de aceea și precipitațiile sunt mai mari în V țării decât în E), 
• iar masele de aer continental, din E, sunt barate de Orientali și nu pătrund în centrul țării.

d. Marea Neagră - afectează clima unei fâșii de câțiva km lățime din apropierea țărmului. Aici se simt brizele (vânt periodic care bate ziua dinspre mare spre uscat, iar noaptea invers). De asemenea, prezența suprafeței acvatice face ca aerul de deasupra să se încălzească / să se răcească mai greu. 

e. Radiația solară - reprezintă principala sursă de căldură a Pământului. (Datorită formei sferice a planetei și a înclinării axei Pământului, această radiație nu este uniform repartizată. În zonele tropicale are valori mari, în zonele temperate valori medii, iar în zonele polare valori mici). La nivelul țării noastre se înregistrează valori de 130 kcal/cm²/an în sud și 115 kcal/cm²/an în nord. 

f. Circulația maselor de aer - își pune amprenta pe temperatura aerului, precipitații și presiunea aerului. 

Africa - așezarea geografică

 

Așezarea geografică

- Africa este așezată simetric față de ecuator, iar cele 2 tropice străbat partea de N și de S a continentului
- această așezare geografică face ca Africa să fie în cea mai mare parte situată în zona caldă
- de asemenea așezarea aceasta determină un paralelism al zonele bio-pedo-climatice
- prin partea de V trece meridianul de 0 grade  

Țărmurile

- sunt puțin crestate,  cu un număr mic de insule, peninsule, golfuri:

- insule: Madagascar (peste 500.000 kmp, a 4a din lume ca întindere), Azore, Canare, Sao Tome, Principe, Seychelles, Capul Verde.

- peninsule: Somaliei

- golfuri: Guineea, Aden, Sidra, Gabes

- strâmtori: Gibraltar (13-14 km), Bab-el-Mandeb

Limite

- N Marea Mediterană

- NE Canalul Suez (163 km), Marea Roșie, Golful Aden

- V Oceanul Atlantic

- E Oceanul Indian

Punctele extreme:

N - Ras ben Sakka 

S - Capul Acelor 

E - Capul Ras Hafun

V - Capul Verde

Suprafața : 30,2 mil km²

sursa: Geografie (edu.ro)

Beneficiile plimbării într-o pădure de conifere

Nici într-un alt loc nu veți putea respira la fel de ușor ca și în pădurea de conifere. La prima suflare a acestui uimitor aer parfumat veți simți un val de energie și imediat veți uita despre treburile "urgente" ale orașului. Proprietățile curative ale pădurilor de conifere au fost cunoscute de mult timp. În timpul epidemiilor strămoșii noștri aduceau în casă ramuri de molid și de pin, pentru a dezinfecta aerul.

Prezența acestor proprietăți benefice se datorează faptului că coniferele elimină substanțe biologic active care distrug o varietate de bacterii. Aceste substanțe se numesc fitoncide. Copacii care emit volatil cel mai intens sunt pinul, arțarul, mesteacănul, călinul, plopul, iasomia, magnolia, salcia. Numărul de fitoncide eliminate de copaci depinde de vreme: în zilele însorite copacii elimină mult mai multe substanțe volatile, iar în zile posomorâte – mai puține. Cele mai multe fitoncide copacii secretă la începutul verii.

Nu e de mirare că toate casele de odihnă și sanatoriile sunt construite în apropierea pădurilor de conifere. Aici aerul este saturat cu oxigen la maxim, are un miros plăcut, aduce efecte benefice asupra organismului, stării generale de sănătate și de spirit. Acest aer contribuie la vindecarea unui număr mare de boli legate de sistemul respirator, inclusiv a tuberculozei. Multe studii sugerează că în păduri de pin și cedru microflora este sterilă, argumentând că arborii din aceste păduri sunt capabile să omoare bacilul tuberculozei.

În ceea ce privește tratarea stresului, tensiunii și oboselii, pădurea de conifere este un medicament de neînlocuit în lupta cu aceste boli frecvente. Ionii aerului din pădure se descurcă minunat cu acestea, aducând un efect pozitiv asupra organismului uman, calmând sistemul nervos, ducând la normalizarea tensiunii arteriale și îmbunătățirea ventilației de aer în plămâni.

Chiar și priveliștea pinilor și brazilor subțiri și înalți, arbuștilor luxuriante, contemplarea frumuseții pădurii, luminii soarelui ce tremură printre ramurile copacilor; sunetul vântului, pierdut între frunziș - toate acestea aduc liniște și deschid calea spre pace interioară.

Cu toate acestea, în pădurile de conifere persoanele bolnave cu boli cordiale și tensiune ridicată pot avea probleme cu respirația, acufene, dureri de inimă sau de cap. Astfel de oameni sunt recomandați să se plimbe în pădure mixtă sau de foioase.

Două ore de plimbare în pădure sunt un mijloc excelent pentru prevenirea miopiei. În pădure omul tot timpul privește în depărtare, spre deosebire de domiciliu sau locul de muncă, unde ochii în mod constant obosesc de la monitoare și se concentrează pe obiectele din apropiere în timpul gătitului, reparațiilor, cusutului și așa mai departe. Concentrându-se pe obiecte îndepărtate oferim ochilor noștri posibilitatea de a se relaxa. Iar culoarea verde a pădurii contribuie la o mai mare relaxare și calmare a ochilor și a sistemului nervos.

sursa: https://ecology.md/md/page/beneficiile-plimbarii-intr-o-padure-de-conifere

Frescă preistorică uriașă care arată oameni alături de animale din Epoca de Gheață, descoperită în pădurea Amazoniană

Mii de picturi rupestre care înfățișează animale din ultima epocă de gheață precum mastodonți au fost descoperite de cercetători în pădurea Amazoniană, relatează CNN.
Picturile au fost create în urmă cu aproximativ 11.800-12.600 de ani, potrivit unui comunicat de presă remis de cercetătorii de la Universitatea Exeter din Marea Britanie.

Picturile se întind pe trei stânci diferite, cea mai mare dintre acestea - cunoscută drept Cerro Azul, având 12 panouri diferite și mii de pictografe individuale.

Arta rupestră descoperită în zona Serranía La Lindosa din Columbia arată că locuitorii preistorici din regiune au coabitat cu megafauna din Epoca de Gheață, picturile reprezentând ceea ce par a fi leneși uriași, mastodonți, camelide sau cai.

„Acestea sunt imagini cu adevărat incredibile, produse de oamenii care au trăit cel mai timpuriu în vestul Amazoniei”, afirmă Mark Robinson, arheolog la Universitatea Exeter.

„Picturile oferă o mică imagine vie și palpitantă a vieții acestor comunități. Este incredibil pentru noi să ne gândim astăzi că ei au trăit alături de și vânat erbivore uriașe, din care unele aveau dimensiunea unei mașini mici”, a adăugat acesta.

Alte picturi înfățișează figuri umane, forme geometrice și scene de vânătoare, precum și animale ca aligatori, lilieci, maimuțe, căprioare, tapiri, broaște țestoase, șerpi și porci spinoși.

Picturile roșii realizate cu pigmenți extrași din ocru reprezintă una din cele mai mari colecții de artă rupestră descoperite vreodată în America de Sud.
La momentul în care acestea au fost realizate Amazonia se transforma dintr-o zonă mixtă de savană, păduri tropicale și arbuști spinoși în pădurea Amazoniană pe care o cunoaștem în prezent.
Experții afirmă că artiștii preistorici ar fi exfoliat rocile cu ajutorul focului pentru a aplatiza suprafațele pe care urmau să picteze.

Deși aceste picturi sunt expuse intemperiilor, ele sunt protejate de rocile de deasupra, ceea ce a făcut ca arta rupestră din Serranía La Lindosa să conservată într-o stare mult mai bune decât alte exemple descoperite în Amazonia.

Unele din picturi au fost realizate la înălțimi atât de ridicate pe stânci încât „ar fi fost nevoie de scări speciale construite din resursele pădurii” pentru a le crea, potrivit comunicatului de presă al cercetătorilor.

Oamenii care le-au pictat erau vânători-culegători care se hrăneau cu fructele palmierilor și copacilor, precum și cu aligatori și pești piranha pescuiți în râurile din apropiere.

Rămășițele de oase și plante arată că aceștia consumau de asemenea șerpi, broaște, rozătoare și mamifere tatu.

„Aceste picturi rupestre sunt o dovadă spectaculoasă a modului în care oamenii au reconstruit terenul, cum au vânat, cules și pescuit”, afirmă José Iriarte, profesor de arheologie la Exeter.

„Este probabil ca arta să fi fost o parte importantă a culturii și un mod pentru oameni de a se conecta social. Picturile arată cum oamenii ar fi trăit printre giganți, acum animale dispărute, pe care i-au vânat”, a adăugat acesta.

„Nivelul de detalii cu privire la faună a fost incredibil”, a mai afirmat Iriarte.

sursa: FOTO „Cu adevărat incredibil”: Frescă preistorică uriașă care arată oameni alături de animale din Epoca de Gheață, descoperită în pădurea Amazoniană - Arheologie - HotNews.ro

clasa a VI- a Efectele activităților umane asupra mediului și calitatea vieții

 Mediul înconjurător reprezintă spațiul în care ne desfășurăm activitățile. Calitatea mediului este dată de calitatea aerului, a apei, a solului. Omul afectează calitatea mediului printr-o serie de activități:

• extinderea terenurilor agricole
• extinderea așezărilor (sate și orașe)
• dezvoltarea căilor de comunicații (șosele, căi ferate, tuneluri, poduri etc)
• exploatarea nerațională a resurselor naturale.

Aceste acțiuni pot avea efecte negative și duc la poluare și degradarea mediului. Prin poluare se înțelege modificarea caracteristicilor inițiale ale mediului. Cauzele poluării sunt:

• transporturile (prin noxele care ajung în atmosferă)
• agricultura (prin îngrășămintele chimice și pesticidele utilizate, conduc la poluarea solului)
• industria (prin substanțele rezultate în urma prelucrării materiilor prime rezultă o serie de poluanți care afectează aerul, apa, solul)
• urbanizarea (extinderea suprafețelor orașelor în detrimentul spațiilor verzi are urmări nefericite asupra mediului în general).

Astăzi se pune accent pe o dezvoltare durabilă sau sustenabilă în așa fel încât utilizarea resurselor actuale să nu afecteze generațiile viitoare.

Calitatea vieții este un concept modern care se referă la calitatea mediului și la gradul de intervenție al omului în natură. Cu cât această intervenție a fost mai brutală, cu atât calitatea mediului, dar și a vieții, sunt mai scăzută.

Japonia

Ocupă arhipelagul cu același nume din E Asiei. Numără peste 6.000 de insule, din care 4 sunt mari: Hokkaido, Honshu, Shikoku, KyuShu.


Fiind situată la îmbinarea plăcilor tectonice a Filipinelor, Pacifică și Euroasiatică, Japonia este străbătută de numeroase lanțuri muntoase și zguduită de peste 1500 de cutremure anual. Din cei peste 200 de vulcani, 20 sunt activi. Cel mai mare și mai cunoscut este Fuji (3.776 m).
Clima este variată de la tropicală/musonică în sud, la cea temperată în nord. Specifice sunt taifunurile pe țărmurile insulelor. Clima este influențată și de curenții oceanici care scaldă țărmurile Japoniei: Kuroshio, un curent cald, și Oyashio, un curent rece din nord. La intersecția acestor curenți se găsesc cele mai bogate ape în pești.
Japonia este una dintre cele mai împădurite țări din lume: 2/3 din suprafață este ocupată de păduri.
Populația numără 127 mil loc, 99% fiind japonezi.
Capitala - Tokyo (14 mil loc, zona metropolitană are 35 mil loc), Sapporo, Hiroshima, Nagoya, Kawasaki.
megalopolisul japonez cuprinde orașele: Tokyo-Nagoya-Osaka-Kyoto-Kobe-Hiroșima-Kita Kyushu și concentrează cca 80% din populația țării.
Economia. Deși este lipsită de materii prime, Japonia ocupă locul 3 mondial, după SUA și China.
Produce: nave, automobile (TOYOTA, NISSAN, HONDA), electronice (SONY, TOSHIBA, PANASONIC, CANNON), roboți, produse chimice etc.
Agricultura - nu satisface necesarul intern și este nevoită să importe alimente. Se cultivă cereale, pomi fructiferi.
Transporturile sunt moderne. Flota comercială printre cele mai mari din lume. Insulele mari ale arhipelagului sunt legate prin tunele suboceanice (Seikan cu 53,85 km).