clasa a VI- a Efectele activităților umane asupra mediului și calitatea vieții

 Mediul înconjurător reprezintă spațiul în care ne desfășurăm activitățile. Calitatea mediului este dată de calitatea aerului, a apei, a solului. Omul afectează calitatea mediului printr-o serie de activități:

• extinderea terenurilor agricole
• extinderea așezărilor (sate și orașe)
• dezvoltarea căilor de comunicații (șosele, căi ferate, tuneluri, poduri etc)
• exploatarea nerațională a resurselor naturale.

Aceste acțiuni pot avea efecte negative și duc la poluare și degradarea mediului. Prin poluare se înțelege modificarea caracteristicilor inițiale ale mediului. Cauzele poluării sunt:

• transporturile (prin noxele care ajung în atmosferă)
• agricultura (prin îngrășămintele chimice și pesticidele utilizate, conduc la poluarea solului)
• industria (prin substanțele rezultate în urma prelucrării materiilor prime rezultă o serie de poluanți care afectează aerul, apa, solul)
• urbanizarea (extinderea suprafețelor orașelor în detrimentul spațiilor verzi are urmări nefericite asupra mediului în general).

Astăzi se pune accent pe o dezvoltare durabilă sau sustenabilă în așa fel încât utilizarea resurselor actuale să nu afecteze generațiile viitoare.

Calitatea vieții este un concept modern care se referă la calitatea mediului și la gradul de intervenție al omului în natură. Cu cât această intervenție a fost mai brutală, cu atât calitatea mediului, dar și a vieții, sunt mai scăzută.

Japonia

Ocupă arhipelagul cu același nume din E Asiei. Numără peste 6.000 de insule, din care 4 sunt mari: Hokkaido, Honshu, Shikoku, KyuShu.


Fiind situată la îmbinarea plăcilor tectonice a Filipinelor, Pacifică și Euroasiatică, Japonia este străbătută de numeroase lanțuri muntoase și zguduită de peste 1500 de cutremure anual. Din cei peste 200 de vulcani, 20 sunt activi. Cel mai mare și mai cunoscut este Fuji (3.776 m).
Clima este variată de la tropicală/musonică în sud, la cea temperată în nord. Specifice sunt taifunurile pe țărmurile insulelor. Clima este influențată și de curenții oceanici care scaldă țărmurile Japoniei: Kuroshio, un curent cald, și Oyashio, un curent rece din nord. La intersecția acestor curenți se găsesc cele mai bogate ape în pești.
Japonia este una dintre cele mai împădurite țări din lume: 2/3 din suprafață este ocupată de păduri.
Populația numără 127 mil loc, 99% fiind japonezi.
Capitala - Tokyo (14 mil loc, zona metropolitană are 35 mil loc), Sapporo, Hiroshima, Nagoya, Kawasaki.
megalopolisul japonez cuprinde orașele: Tokyo-Nagoya-Osaka-Kyoto-Kobe-Hiroșima-Kita Kyushu și concentrează cca 80% din populația țării.
Economia. Deși este lipsită de materii prime, Japonia ocupă locul 3 mondial, după SUA și China.
Produce: nave, automobile (TOYOTA, NISSAN, HONDA), electronice (SONY, TOSHIBA, PANASONIC, CANNON), roboți, produse chimice etc.
Agricultura - nu satisface necesarul intern și este nevoită să importe alimente. Se cultivă cereale, pomi fructiferi.
Transporturile sunt moderne. Flota comercială printre cele mai mari din lume. Insulele mari ale arhipelagului sunt legate prin tunele suboceanice (Seikan cu 53,85 km).

Economia Asiei

 Asia este astăzi un mare centru economic mondial. Cu resursele naturale și umane de care dispune, Asia are o economie puternică concentrată într-o serie de țări.

Agricultura se remarcă prin producții foarte mari la orez (SE Asie, cald și umed - China, India, Indochina), grâu (China și India), fructe (banane, mango, portocale - China și India; nuci de cocos - Indonezia; smochine, măsline - Turcia; curmale - Iran sau Arabia Saudită.

Industria este foarte diversificată:

• energetică - China, Rusia, India, Japonia
• siderurgică - produce fontă, oțel (China, Rusia, Japonia, India)
• petrochimică - în zona de exploatare (Golful Persic) și în China, Rusia
• constructoare de mașini - China, Japonia (Toyota, Nissan, Honda, Suzuki), Coreea de Sud (Hyundai), India, Rusia
• electronică - Japonia (Sony), Coreea de Sud (Samsung), China (Lenovo, Huawei) 
• textile - China, India, Japonia
• inteligența artificială, aeronautica - China, Japonia, Coreea de Sud, Israel.

Serviciile sau dezvoltat în ultimele decenii: transporturile, comerțul și turismul. Amintim aici țări precum: Japonia, China, Coreea de Sud, Singapore, Vietnam, EAU, Israel.

Transporturile se remarcă prin viteză și lungimea căilor de comunicații: Noul Drum al Mătăsii va lega țărmul Oc. Pacific cu țărmul Oc. Atlantic prin linii de cale ferată de mare viteză. Distanța de 13.000 de km ar urma să fie străbătută în 2 săptămâni. Amintim aici și Transiberianul și Transtibetanul. 

Cu toate acestea, la nivelul continentului se pot deosebi contraste economice între diferite regiuni și țări:

• zone întinse din deșerturile calde, temperate și reci sunt lipsite de elementele unui trai decent. Amintim aici crescătorii de iaci din Tibet și crescătorii de reni din Siberia.
• există apoi state cu o creștere explozivă din punct de vedere economic, cu mari densități umane: Singapore, SE Chinei, Coreea de Sud, Japonia. Aici apar probleme legate de presiunea omului asupra mediului, poluarea ș.a.
• unele zone s-au dezvoltat pe baza zăcămintelor enorme de petrol și gaze naturale, în special în zona Golfului Persic. Aici au apărut și s-au dezvoltat orașe noi, moderne (Dubai din EAU). 
• se remarcă și o serie de zone care s-au dezvoltat pe baza activităților portuare: Tokyo, Singapore, Mumbay, Suez sau Shanghai.

Shanghai, cel mai populat oraș al Chinei cu 30 mil locuitori

Noul Drum al Mătăsii 

Transiberianul

clasa a XI-a Managementul mediului înconjurător

Prin management se înțelege arta/știința de a conduce. Scopul managementului este de a obține rezultate maxime cu resursele materiale și umane de care dispui. Managementul presupune: organizare, planificare, activități, monitorizare și evaluare. Dacă inițial managementul se aplica în zona economicului, astăzi este prezent în toate domeniile de activitate, inclusiv în zona mediului înconjurător.

Delta Dunării, Lunca Dunării, Platforma continentală a Mării Negre

 

Delta Dunarii

Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile

Lunca Dunarii

Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea Dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m adâncime
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)

Resursele Asiei

 Asia este bogată în resurse: subsolice, de suprafață, umane.

În Asia s-au diversificat ramurile industriale foarte mult în ultimii 50 de ani, de la industria textilă la cea aerospațială (China a trimis un vehicul spațial pe Lună în 2019, iar Japonia, Coreea de Sud și India dezvoltă și ele programe spațiale). Ramurile de vârf, IT și robotica, s-au dezvoltat în țări precum Japonia, Coreea de Sud (Samsung), China.

Se remarcă o serie de țări asiatice care, deși nu au resurse naturale, au o industrie foarte dezvoltată: Japonia, Singapore, Coreea de Sud.

Resursele subsolice

- petrolul și gazele naturale se exploatează din zona Golfului Persic, Rusia, China, Indonezia

- cărbunii - din China, Rusia

- minereurile de fier- din China, Rusia, India

Resursele de suprafață

- apele - potențialul hidroenergetic al fluviilor Asiei este foarte mare și se valorifică în Rusia, China

- energia solară - se utilizează în țările Orientului Mijlociu,

- energia eoliană în China, Rusia, India, Japonia

- energia mareelor este valorificată în Coreea de Sud

- energia geotermală în Japonia

- pădurile - tropicale (palisandrul, abanosul) și taigaua (coniferele)

- solurile - cele din SE Asiei.   

Câmpia Română

Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunărea
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, loess

Relieful
- are altitudinea maximă de 300 m (Câmpia Piteștilor)
- este cea mai întinsă unitate de câmpie din țara noastră
- se dezvolta pe direcția V-E
- are o dubla înclinare : N-S și V-E
- tipuri de câmpii: înalte (sau piemontane: Pitești, Ploiești), joase (sau de subsidență : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Bărăganului), cu dune (în lungul Jiului, Ialomiței, Călmățuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- între Dunăre și Olt
- străbătut de Jiu
- specifice sunt dunele
- oraș mare – Craiova
b. Sectorul Central
- între Olt-Dunăre-Argeș
- cuprinde câmpiile Piteștilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- între Argeș – Dunăre – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri în loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- Câmpia Bărăganului cea mai întinsă
- Câmpia Siretului Inferior cea mai joasă (5 m)

Hidrografia
- râurile: Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău
- lacurile: în crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostiștea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile