Relieful Europei BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Relieful Europei

- altitudini cuprinse între 0-4.807 m (Vf. Mont Blanc, Mț. Alpi), 

- dacă luăm în calcul Marea Caspică și Mț Caucaz, atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28 m (în apropierea M. Caspice) și 5.642 m (Vf. Elbrus, Mț Caucaz)
Principalele unități de relief sunt:

-unități de platformă precambriene (relief foarte vechi): Scutul Baltic și Platforma Est-Europeană

-unități de orogen: caledoniene: Mț. Scandinaviei, Mț Grampiani, hercinice: Masivul Central Francez, Masivul Renan, Mț Vosgi, Mț. Pădurea Neagră, Mț Hartz, Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț. Rodopi, Podișul Meseta, Pod. Boemiei, Pod. Ardeni; alpine:Mț. Alpi, Pirinei, Sierra Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz

-activitatea vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali, în Masivul Central Francez

-vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli) și în Islanda (Heckla)

Tipuri de relief

1.relief glaciar montan cuaternar

-se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz

-s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene

2.relief glaciar montan actual (ghețari actuali)

-apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,

-s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene

3.relieful vulcanic

-se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)

-se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene asupra rocilor vulcanice

-forme de relief: conuri și cratere vulcanice

4.relieful petrografic:

-relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate cu CO2 care dizolvă aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț Apuseni; forme carstice

-relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a reacționa la eroziune a rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei, Carpați; forme de relief: stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)

-relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de eroziune a agenților externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de relief greoaie, masive, abrupturi, coloane verticale,

-relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de acumulare eoliană; apare în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip, depresiuni eoliene

-relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață apar crovuri și găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune.

5.relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor; forme de relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane
6.relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme: delte, grinduri, limane fluvio-maritime
7.relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje, lagune, limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței, țărmul dalmatic din Croația
8.relief submarin - creat prin eroziune și acumulare submarină; forme: platforma continentală.

Unitățile majore de relief

Munții Scandinaviei (Alpii Scandinaviei)
- situați în Pen. Scandinaviei (Norvegia/Suedia)
- formați în orogeneza caledoniană și apoi ridicați în orogeneza alpină
- altitudini maxime de peste 2.000 m
- ghețari montani actuali
- relief glaciar
- aspect de platouri create de calota glaciară
- prezintă văi cu versanți abrupți spre ocean, formând fiorduri.

Munții Penini
- în Marea Britanie
- mț vechi cu structuri caledoniene și hercinice
- alt. max sub 900 m
- mț joși cu aspect de podiș în partea centrală

Munții Pirinei
- situați în NE Spaniei, la granița cu Franța
- orogeneza alpină
- altit. de peste 3.000 m
- masivi, relief glaciar (circuri, văi și creste glaciare)

Munții Sierra Nevada
- S Spaniei
- orogeneza alpină
- altitudini peste 3.000 m
- aci se găsesc ce mai sudici ghețari din Europa (pentru că depășesc 3000 de m)

Munții Alpi
- lanț montan cu o lungime de peste 1.200 km
- orogeneza alpină
- altitudini de peste 4.000 m (4.807 m Vf. Mont Blanc)
- alcătuiți din șisturi cristaline și pe alocuri apar calcare și dolomite
- masivitate ridicată
- ghețari montani actuali, de tip alpin
- relief glaciar bine dezvoltat
- relief carstic în partea E
- importantă regiune turistică (Chamonix, Davos, Innsbruck)

Munții Apenini
- în Peninsula Italică
- orogeneza alpină
- altitudinea maximă 2.914 m (Vf. Gran Sasso)
- alunecări de teren în N
- cu vulcani activi (Etna, Vezuviu) și stinși
- relief vulcanic (conuri și cratere)

Munții (Alpii) Dinarici
- în NV Pen. Balcanice (Croația, Bosnia-Herțegovina)
- orogeneza alpină
- altitudini maxime peste 2.500 m
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș,
- relief carstic
- pe litoralul Adriatic au format un țărm de tip dalmatin

Munții Carpați
- se dezvoltă din Bazinul Vienei până la Valea Timokului (Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia)
- orogeneza alpină
- altitudinea max. 2.655 m (Vf. Gerlakovka - Mț Tatra)
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș
- fragmentați (depresiuni, culoare de vale)
- relief glaciar, relief carstic, relief vulcanic

Munții Balcani (Stara Planina)
- situați în Pen. Balcanică (Bulgaria), în prelungirea arcului Carpatic
- orogeneza alpină
- altitudini peste 2.300 m
- alcătuiți din șisturi, calcare, fliș

Munții Rodopi
- în S Bulgariei
- orogeneza hercinică, înălțați ulterior în orogeneza alpină
- altitudinea maximă peste 2.000 m

Munții Caucaz
- SE Europei
- orogeneza alpină
- 5.642 m Vf. Elbrus
- roci: granite, roci vulcanice, calcare, conglomerate
- relief glaciar pleitocen actual

Masivul Central Francez
- C Franței
- orogeneza hercinică
- 1.886 m Vf. Mt. Dore
- relief vulcanic puternic erodat în C și N
- relief carstic cu doline și chei în S și SV
- relief pe structură faliată cu grabene

Munții Pădurea Neagră
- SV Germaniei
- orogeneza hercinică
- h sub 1.500 m
- erodați

Munții Ural
- formează limita dintre Europa - Asia
- lungime peste 2.000 km
- orogeneza hercinică
- orientare N-S
- 1.894 m Vf. Narodnaia
- erodați, cu aspect de dealuri

Messeta Spaniolă
- Spania
- orogeneza hercinică
- relief alc. din podișuri (600-1.000 m), platouri pietroase și culmi (sierre)
- relief glaciar în sierre

Podișul Suediei (Norrland)
- dezoltvat pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar datorită acumulărilor morenaice
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Finlandei
- dezv pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar, datorită acumulărilor morenaice
- alt. max sub 1.500 m
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Volîno-Podolic
- în Ucraina
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 350-450 m

Podișul Valdai
- în Rusia
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 250 m

Podișul Ardeni
- în Belgia, Franța, Luxemburg
- format în orogeneza hercinică
- reprezintă vechi mț erodați puternic
- altit. 600-700 m

Podișul Boemiei
- în Cehia
- format în orogeneza hercinică
- altit. 340 m

Podișul Karst
- în Slovenia
- relief carstic foarte dezvoltat

Poziția geografică, limitele și țărmurile Europei - BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Poziția geografică, limitele și țărmurile

- situată în emisfera nordică
- formează cu Asia un supercontinent, Eurasia
- limite: la N - Oc. Arctic, la E - Mț Ural, fluviul Ural, la SE - Mț Caucaz, la S - Marea Mediterană și Marea Neagră, iar la V - Oc. Atlantic.

Țărmurile.

Este de ajuns să privești cu atenție harta și vei observa:

- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M. Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, M. Marmara,

- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,

- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia, Malta, Creta, Cipru,

- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,

- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,

- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei

- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne

- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică

- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică

- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră

- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru

- estuare - Sena, Tamisa, Elba.

Vegetația, fauna și solurile României - BAC

Vegetația, fauna și solurile

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

stepa

- este răspândită în câmpii
- este formată din ierburi (iarba vântului, colilia)
- fauna : rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul)
- solurile : cernoziomurile (molisolurile)

silvostepa

- este răspândită în zonele de câmpii înalte și dealuri joase
- cuprinde pe lângă ierburi și arbuști
- fauna : rozătoare
- solul : cernoziom levigat

pădurea de stejar

- urcă până la 500 m altitudine
- specii de stejar : cerul, gorunul, stejarul pufos, stejarul brumăriu
- fauna : mistrețul, lupul, vulpea
- solul : brun-roșcat

pădurea de fag

- urcă până la 1200 m altitudine (dealurile subcarpatice, munții mai joși)
- pe lângă speciile de fag, întâlnim aici și ulmul, carpenul, teiul
- fauna : lupul, vulpea
- solul : brun de pădure

pădurea de conifere

- se dezvoltă până la altitudini de 1800 m (doar 1600 m în nordul țării pentru că este mai frig aici; acum știm de ce)
- cuprinde bradul, molidul, pinul
- fauna : ursul, cerbul, râsul
- solul : brun-acid, podzolul

pajiștile alpine

- apar la peste 1800 m
- vegetația este formată din jnepeni și ienuperi
- fauna : acvila, capra neagră
- solul - podzolul

Apele României - BAC

Apele

extras din ebookul Pregătire pentru BAC- Geografie

Câteva caracteristici ale rețelei hidrografice din țara noastră:

Rețeaua hidro este bogată: cu Dunărea, râurile și lacurile

Rețeaua hidro este radiară: toate râurile pornesc din zona carpatică și se scurg în toate direcțiile (ca spițele unei roți de bicicletă).

Rețeaua hidro este unitară: toate râurile se varsă în Dunărea și apoi ajung în Marea Neagră. Și aici sunt câteva excepții: râurile dobrogene. Acestea sunt mai rebele și se varsă direct în Marea Neagră.

Acestea sunt cele mai importante caracteristici. Urmează să învățăm ceva despre fiecare componentă amintită mai sus:

Dunărea

Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă printr-o deltă în Marea Neagră (ai observat și ai reținut „Neagră”)

Formează cel mai lung defileu din europa (144 km)

Este al doilea fluviu ca lungime din Europa cu 2860 km (doar Volga este mai mare)

Străbate 10 țări și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) din acest motiv

Este cel mai important fluviu european

Râurile pot fi studiate pe zone: NV și V, SV, S, E și SE. Așa vom face și noi aici. Ai harta în față, da? Ok.

Grupa de NV și V

Atenție! Când aveți de prezentat râurile dintr-o regiune trebuie să începeți cu râul colector. Apoi amintim afluenții. Clar?

Aici în partea de V a țării râul colector este Tisa. La un moment dat acest râu formează chiar granița dintre Ucraina și România pe vreo 60 de km. Primește o serie de afluenți, mai importanți fiind:

Iza și Vișeu,

Someșul cu Someșul Mare și Someșul Mic,

Crișurile cu Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb,

Mureșul  cu Târnava Mare și Târnava Mică. Pentru cultura ta ar trebui să știi că Mureșul își are izvoarele în Munții Hășmașul Mare împreună cu Oltul și Bicazul.

Grupa de SV

Dunărea colectează tot: Timiș, Bega, Bârzava, Cerna

Grupa de S

Tot Dunărea strânge tot: Jiul, Oltul cu afluenții săi Râul Negru (în Depresiunea Brașovului), Olteț; Vedea, Argeșul, Ialomița, Călmățui.

Grupa de E

Aici avem 2 colectori

Siretul cu: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Buzău, Bârlad și Prutul cu Jijia, Bahlui.

Grupa de SE

Vorbeam mai sus de niște râuri care se varsă direct în Marea Neagră. Iată-le: Casimcea, Babadag, Taița, Telița.

Marea Neagră

Câteva caracteristici:

Este o mare de tip continental, fiind mărginită de suprafețe continentale,

Are o suprafață de 413.000 kmp,

Reprezintă un rest dintr-o mare mai veche care cuprindea Marea Caspică și Lacul Aral,

Adâncimea maximă este de 2244 m, unele cărți indică 2245 m,

țărmurile sunt ușor crestate cu puține insule (Insula Sacalin), peninsule (Crimeea) și golfuri (Odessa),

curenții marini: de suprafață (formați sub acțiunea vântului), de adâncime (de compensație – asigură schimbul de ape cu Mediterana) și curenții verticali lipsesc,

acesta este un element de originalitate: lipsa curenților verticali. Cauza o reprezintă salinitatea mare în stratul adânc al mării, de cca 22-23% și valorile mai mici la suprafață, de doar 18%. În felul acesta apa este stratificată și odată cu ea și viețuitoarele sunt etajate,

viețuitoarele: alge, pești, moluște, păsări

importanța economică: pescuit, turism, comerț, transport

Lacurile

Se clasifică în 2 mari categorii: naturale și artificiale.

Lacurile naturale

lacurile glaciare- formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha) și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);

lacurile de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: Lacul Roșu;

lacurile vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)

lagunele - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);

limanurile - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina.

Lacurile artificiale sunt construite de om pe cursul unor râuri:

Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru ș.a

Importanța economică a râurilor / lacurilor: pescuit, turism, navigație, hidroenergie, alimentarea cu apă a unor așezări, irigații.

Acum să te văd!

Colectorul din grupa de SV

Două râuri dobrogene

Un lac glaciar din Orientali

Două lacuri glaciare din Meridionali

Doi afluenți ai Mureșului

Ce lungime are defileul Dunării

Doi afluenți ai Mureșului

Trei râuri care străbat Podișul Getic

Trei râuri din Podișul Moldovei

Ce curenți lipsesc din Marea Neagră?

Clima României - BAC

Clima

extras din ebookul Pregătire pentru BAC - Geografie

Cel mai simplu capitol din geografie acesta este: clima. De ce? Pentru că este foarte logică. Atenție la două, trei reguli:

-Temperatura scade cu altitudinea (pentru simplul motiv că aerul se încălzește de jos în sus)

-Temperatura scade de la S la N (cu cât ne deplasăm spre nord înaintăm de fapt spre zona rece și invers, cu cât ne deplasăm spre sud ne apropiem de zona caldă)

-Precipitațiile cresc cu altitudinea (norii condensează și precipită la temperaturi mai scăzute)

-Precipitațiile scad de la V-E (pentru că din V vin mase de aer de origine oceanică, încărcate cu precipitații, iar din E sosesc mase de aer uscat)

Până să intrăm în amănuntele specifice acestui capitol, hai să vedem care sunt factorii care influențează clima României:

-Așezarea României pe glob și pe continent determină caracterul temperat al climei (parcă așa am scris la început, nu?)

-Radiația solară – aceasta este principala sursă de căldură de pe fața Pământului. Datorită formei sferice a planetei, această radiație are valorile cele mai mari în zona intertropicală, medii în zona temperată și din ce în ce mai mici spre poli. Țara noastră nu se întinde pe o suprafață așa mare (apropo…mai știi ce suprafață are România?) și totuși există niște diferențe între temperaturile medii din nordul și sudul patriei,

-Circulația maselor de aer își pun amprenta asupra climei în primul rând prin originea lor: dacă provin din zonele polare îți dai seama că aduc aer rece, iar dacă pornesc din zone tropicale, avem parte de zile călduroase,

-Relieful are două componente: poate bara circulația maselor de aer (mă refer aici la Carpați) și etajează elementele climatice (am vorbit un pic mai sus): temperaturile scad cu altitudinea și precipitațiile cresc cu altitudinea

-Marea Neagră – joacă un rol climatic mai mult zonal, doar acolo pe o fâșie îngustă de câțiva km își face simțită prezența (ai auzit de brize, da?).

Să vedem acum elementele climatice

Temperatura medie anuală are valori de peste 11C în lunca Dunării, 10-11C în Câmpia Română (la fel și în Câmpia de Vest), 7-9C în Podișul Getic (la fel și în celelate dealuri și podișuri), 0-6C în Carpați și chiar -2-0C la peste 2000m altitudine. Din valorile astea se vede clar cum scade temperatura odată cu creșterea altitudinii, da? Ok

Sursa: http://www.infotravels.ro

Temperaturile absolute în țara noastră:

+44,5C în Câmpia Română (la Ion Sion lângă Brăila)

-38,5C în Depresiunea Brașovului (la Bod). Aici vreau să insist un pic. Temperatura asta cea mai scăzută s-a înregistrat într-o depresiune și nu pe cel mai înalt vârf din țară. Fenomenul se numește inversiune de temperatură și se produce atunci când o masă de aer foarte rece, de pe vârful munților coboară (aerul rece fiind mai greu) în depresiunile din apropiere și înlocuiesc aerul mai cald de acolo care, fiind mai ușor urcă pe vârfurile montane. Interesant, nu? Ține minte fenomenul acesta!

Precipitațiile

Știm deja regulile dar îmi face plăcere să le mai spun odată cu tine: precipitațiile scad de la V la E și cresc cu altitudinea. Să vedem câteva valori generale care confirmă ce spuneam cu altitudinea:

350-400 mm/an în Delta Dunării

500 mm/an în Câmpia Română

600-700 mm/an în dealuri și podișuri

1000-1200 mm/an în Carpați

Peste 1200 mm/an la peste 2000 m altitudine

Și încă vreo două care demonstrează că precipitațiile scad de la V-E (din cauza influențelor climatice; imediat o să nuanțez ideea asta):

600-700 mm/an în Câmpia de Vest

500 mm/an în Câmpia Română

400 mm/an în Podișul Dobrogei

350 mm/an în Delta Dunării.

Poate că ți se par niște cifre aruncate așa pe foaia asta. Dacă vei face o mică schemă sau mai bine o schiță cu harta României și vei nota pe ea aceste valori, vei înțelege și vei reține aceste date.

Vânturile

Aici ne interesează vânturile de vest, care se simt în V și în C țării, apoi crivățul care bate iarna în E și SE țării (se simte și la București), brizele litorale, brizele montane, foehn-ul și austrul.

Influențele climatice

Sursa: http://geoandrei-ro.webnode.ro

În N se simt influențele baltice,

În E influențele continentale (de ariditate; acestea fac diferența între cantitatea de precipitații din V și E țării)

În SE influențe pontice

În S – influențe de tranziție, de la influențele oceanice către cele continentale

În SV – influențe submediteraneene

În Vși C – influențe oceanice.

Și încheiem acest capitol cu etajele climatice, care sunt de fapt o sinteză la tot ce am spus până acum:

Etajul luncilor - are valori medii anuale de peste 11C, precipitații de 400 mm/an

Etajul de câmpie – are valori medii anuale de 10-11C, precipitații de 500 mm/an

Etajul de dealuri și podișuri – cu 7-9C și 600-700 mm/an

Etajul montan – cu 0-6C și 1000-1200 mm/an

Etajul alpin – cu -2-0C și peste 1200 mm/an.

Gata și clima.

Test climă

Temperatura medie în Câmpia Română

În ce etaj climatic se află Câmpia Moldovei

Temperatura medie anuală în Grupa Făgărașului

Precipitațiile din Delta Dunării

Influențe climatice în Podișul Mehedinți

Precipitații în Depresiunea colinară a Transilvaniei (Podișul Transilvaniei)

Temperatura maximă absolută în țara noastră

Precipitațiile din Dealurile de Vest

Înfluențe climatice în Podișul dobrogei de Sud

Temperatura medie în Podișul Getic

Relieful României - BAC

Relieful

extras din ebookul Pregătire pentru BAC -Geografie 

Aici ne interesează câteva elemente pe care, dacă le înțelegem acum, ne vor ajuta mult la celelalte lecții legate de relief. În primul rând modul de formare (geneza reliefului), geologia (rocile care alcătuiesc formele de relief), formele și tipurile de relief. Dacă aceste noțiuni vor fi însușite acum, restul va fi o joacă!

Geneza reliefului

 Relieful s-a format, în principal, prin două moduri: prin încrețirea scoarței (orogeneză) – rezultând munții și prin sedimentare (depunere de sedimente) – în cazul podișurilor și a câmpiilor. Există și excepții, o să le vedem puțin mai încolo.

Asta trebuie să reținem noi: dacă discutăm despre Carpați și Subcarpați este clar că s-au format prin încrețirea scoarței terestre, iar dacă vorbim despre câmpii, podișuri, acestea au luat naștere pe locul unor foste mări sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Exemplificări:

Carpații s-au format prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină. O să vedem că pe latura vestică a Orientalilor sunt munți vulcanici, deci această regiune s-a format și prin erupții vulcanice!

Subcarpații s-au format odată cu Carpații prin încrețirea scoarței.

Podișul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief. Atenție, s-a format în 2 orogeneze: caledoniană și hercinică, mult înaintea Carpaților. A fost erodat atât de mult încât azi are aspect și altitudini de podiș (200-300 m) și chiar de câmpie (100 m).

Podișul Transilvaniei (Depresiunea Colinară a Transilvaniei) s-a format prin scufundare și sedimentare. Cam 5000 de m a coborât această regiune la un moment dat apoi a fost umplută cu sedimente (gresii, marne și argile).

Podișul Moldovei – are un fundament foarte vechi; s-a format prin sedimentare.

Podișul Getic,  Dealurile de Vest, Câmpia Română și Câmpia de Vest – de asemenea s-au format prin sedimentare

Podișul Mehedinți, un podiș foarte mic ca suprafață este foarte complex: s-a format prin încrețirea scoarței dar are formă și altitudini de podiș (400-500 m).

Delta Dunării este cea mai nouă formă de relief, cca 10.000 de ani. S-a format pe locul unui fos golf al Mării Negre prin acțiunea a 3 factori:

-Dunărea cu aluviunile sale

-Mareea mică din Marea Neagră

-Curenții marini

Bun, acum că știm cum s-au format unitățile de relief hai să vedem din ce fel de roci sunt ele alcătuite. Este simplu pentru că este logic: cu cât forma de relief este mai înaltă ea va cuprinde roci dure și pe măsură ce ne apropiem de formele joase, respectiv de câmpii, acestea devin fine.

Carpații Orientali sunt formați din 3 șiruri de roci

-În V roci vulcanice

-În C șisturi cristaline

-În E și S fliș (roci sedimentare cutate)

Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din roci dure: șisturi cristaline. Doar la extremități apar calcare și conglomerate

Carpații Occidentali sunt alcătuiți dintr-o varietate mare de roci („mozaic petrografic”), în special Apusenii.

Subcarpații, dealurile și podișurile sunt alcătuite din gresii, marne și argile

Câmpiile sunt formate din nisipuri, pietrișuri și loess.

Și aici apar câteva excepții de la regula noastră:

Podișul Dobrogei, pe lângă rocile amintite la dealuri și podișuri, mai au și șisturi verzi, granit, bazalt, calcar, că doar au fost munți la un moment dat, mai ții minte?

Podișul Mehedinți, podișul acela micuț din SV, spuneam că are o structură complexă: șisturi și calcare. Îți vând un pont: unde auzi de calcare să te gândești la peșteri. Ai să vezi tu de ce...

Și încă o excepție mai interesantă, pe care n-ai cum s-o uiți pentru că este deosebită: ramura nordică a Dealurilor de V (Dealurile Silvaniei) cuprinde câțiva „munți înecați” sau „munți scufundați”. Imaginează-ți că dealurile alea de acolo (Dealul Preluca de exemplu) au fost cândva munți! Da, au fost dar s-au scufundat însă structura lor tot complexă este pentru că sunt alcătuite din șisturi cristaline (ca orice munte care se respectă).

Am fixat geneza și geologia. Mergem mai departe: forme și tipuri de relief.

Cu formele de relief este simplu: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Când vorbim despre tipuri de relief ne gândim la peșteri, chei, dune, conuri vulcanice, cratere ș.a. Să le luăm pe rând:

-Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri. Apusenii sunt cei mai înzestrați din acest punct de vedere. Dar nici Munții Banatului sau Podișul Mehedinți nu stau rău la acest capitol.

-Relieful glaciar s-a format sub acțiunea gheții. Apare la peste 2000 de m și cuprinde circuri și văi glaciare. Meridionalii sunt cei mai dotați, dar și în Mț.Rodnei și în Mț. Călimani din Orientali întâlnim acest tip de relief.

-Relieful vulcanic ține de erupțiile vulcanice. Am spus deja că este specific în V Orientalilor. Ce mai adaug aici: cuprinde conuri și cratere. Este o plăcere să privește aceste conuri în Mț. Oașului, Mț. Gutâilului, Mț. Țibleșului.

-Relieful litoral, evident este situat pe litoral. Acesta cuprinde delta, lagune, faleze sau plaje.

Bun, acestea fiind zise și învățate să trecem la unitățile de relief foarte pe scurt.

Grupa de Nord

Geologie: cele 3 șiruri de roci (o dată le mai scriu aici! Ar trebui să le știi): roci vulcanice în V, șisturi cristaline în C și fliș în E

Modul de formare: prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină

Altitudinea maximă (voi folosi prescurtarea hmax pe viitor): 2.303 m Rodnei

Tipuri de relief. Atenție aici vom face corelații: dacă avem roci vulcanice automat vom avea și relief vulcanic (cu conuri și cratere), iar dacă altitudinea este peste 2000 m vom întâlni relief glaciar. Ai înțeles? Chestiile acestea se vor repeta de multe ori, așa că tot le vei știi până la urmă.

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Centrală

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – cele 3 șiruri de roci (spune-le tu singur)

Hmax – 2.100 m Munții Călimani

Tipuri de relief – cred că intuiești deja: glaciar (știm din ce cauză) și vulcanic din cauza rocilor. Ok? Se adaugă relieful carstic cu Cheile Bicazului.

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Sudică (sau a Curburii)

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – atenție în această grupă apare doar flișul

Hmax – 1.957 m Munții Ciucaș

Tipuri de relief – carstic

Orientarea culmilor: aici Carpații se curbează, de unde și denumirea, iar culmile au o orintareNE-SV

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni (una mare: Depresiunea Brașovului)

Trecem la Meridionali

Grupa Bucegi

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – grupa aceasta fiind la extremitatea E a Meridionalilor va avea calcare și conglomerate, dar și șisturi cristaline ca restul Meridionalilor

Hmax – 2.505 m Munții Bucegi, Vf. Omu

Tipuri de relief – carstic

Relieful este masiv; alt aspect important al reliefului este platoul Bucegilor, partea superioară a acestora care este netedă cu niște forme ciudate: Babele și Sfinxul

Grup    Grupa Făgărașului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 2.545 m Munții Făgăraș, Vf. Moldoveanu

Tipuri de relief – glaciar

Relieful este masiv; este cea mai înaltă și mai masivă grupă din țară

Grupa Parângului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 2.519 m Munții Parângului

Tipuri de relief – glaciar

Relieful este masiv

Grupa Retezat-Godeanu

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare (căci este la extremitate, da?)

Hmax – 2.509 m Munții Retezat

Tipuri de relief – glaciar și carstic

Relieful este masiv

 Am făcut și Meridionalii! Urmează Carpații Occidentali cu:

Grupa Banatului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare

Hmax – 1.446 m Munții Semenicului

Tipuri de relief – carstic, cu peștera Comarnic

Relieful este fragmentat

Munții Poiana Ruscă

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 1.447 m Vf. Padeșu

Grupa este masivă fiind formată doar din Munții Poiana Ruscă

Munții Apuseni

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – „mozaic petrografic”, adică o varietate foarte mare de roci

Hmax – 1.849 m Munții Bihorului

Tipuri de relief – carstic (cheile Turzii, peșterile Vadului, Crișului, Vântului, Scărișoare, Urșilor)

Relieful este foarte fragmentat; specifice sunt aici depresiunile golf de pe latura vestică

Gata cu Carpații! Mergem repede la Subcarpați

Subcarpații Moldovei

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 911 m Culmea Pleșului

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită dintr-un singur șir de dealuri și depresiuni

Subcarpații de Curbură

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 996 m Măgura Odobești

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din două șiruri de dealuri și depresiuni

Subcarpații Getici

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 1218 m Dealul Chiciora

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din depresiuni mici, la E de Olt și depresiuni mari, la V de Olt

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Mod de formare – prin scufundarea acestei regiuni și umplerea treptată cu sedimente

Geologia – gresii, marne și argile

H medii de 400-500 m

Relieful este format din dealuri și este înclinat pe direcția E-V (chestia asta cu înclinarea se observă ușor dacă privim orice hartă pe care sunt redate râuri; în cazul de față se observă foarte clar că Mureșul, Târnavele și Someșul curg spre V )

Specifice sunt aici domurile (în partea C și S)

Podișul Dobrogei

Mod de formare – prin încrețirea scoarței în orogenezele caledoniană și hercinică

Geologia – șisturi verzi, granit, calcare, dar și gresii, marne și argile

Hmax – 467 m Munții Măcinului

Relieful este format din dealuri joase (200-300 m)

Tip de relief – carstic (Peștera La Adam) și ruiniform

Are o dublă înclinare: partea de N (Masivul Dobrogei de Nord) spre E, iar partea de sud (Podișul Dobrogei de Sud) spre V

Podișul Getic

Mod de formare – prin sedimentare

Geologia – gresii, marne, argile și pietrișuri

H medii de 300-500 m

Relieful are caracter de piemont

Interfluviile sunt înguste în N și largi în S

Podișul Mehedinți

Mod de formare – prin încrețirea scoarței,

Geologia – șisturi și calcare

H medii– 400-500 m

Relief carstic (Peștera Topolnița)

Dealurile de Vest

Mod de formare – prin sedimentare

Geologia – gresii, marne și argile iar în partea de N șisturi cristaline (îți amintești de munții scufundați?)

H medii – 200 m

Au caracter de piemont

Înclinare E-V

O caracteristică o reprezintă faptul că pătrund în depresiunile golf (ale Apusenilor)

și nu în ultimul rând, în N apar acei „munți înecați”

Câmpia de Vest

Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări (Marea Panonică)

Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess

Hmax – 137 m Câmpia Vingăi

Relieful cuprinde câmpii înalte (au peste 100 m altitudine și sunt ferite de inundații) și câmpii joase (sub 100 m, inundabile). Apar și câmpii cu dune.

Este înclinată, așa cum ai observat deja, pe direcția E-V

La fel ca Dealurile de V și această unitate pătrunde în depresiunile golf

Câmpia Română

Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări

Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess

Hmax – 300 m Câmpia Piteștilor

Relieful cuprinde câmpii înalte, câmpii joase, câmpii netede, câmpii cu dune

Este înclinată pe 2 direcții: N-S (în jumătatea vestică) și V-E (în partea estică)

Specifice sunt aici crovurile

Delta Dunării

Mod de formare – prin acțiunea a 3 factori (Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică și curenții marini)

Doar 13% din suprafața deltei reprezintă uscat. Aceste porțiuni de uscat se numesc grinduri

Apele de aici cuprind: brațele Dunării (Chilia, cel mai nordic, Sulina, brațul central, cel mai scurt și mai navigat și brațul Sf. Gheorghe), canale, lacuri, bălți

Hmax – 12,4 m Grindul Letea

Cam acesta a fost relieful. Trebuie repetat de mai multe ori, cu harta în față, ca să reții mai ușor ce ai învățat și să te descurci ușor la bac cu harta mută în față. Ai să vezi că de fapt harta aceea mută te va ajuta.