joi, 8 octombrie 2020

Geosistemul, ecosistemul și peisajul geografic

Geosistemul, ecosistemul și peisajul geografic sunt concepte care se referă la modele de organizare sistemică a mediului înconjurător. Studiul lor este abordat interdisciplinar. O caracteristică generală a acestor sisteme o constituie organizarea lor ierarhică, de la nivel local la nivel planetar, precum și evoluția lor prin stări de echilibre dinamice separate de momente șoc, praguri etc.

Știm deja că mediul înconjurător se raportează la societate și că maximum de complexitate a acestuia se află în  zona de contact scoarță (relief)- societate. Aici se întrepătrund elementele naturale și cele antropice formând un nou sistem, numit geosistem

Ca orice sistem, și geosistemul are coeziune internă, flux de materie, energie și informații. Trebuie precizat că geosistemul poate avea o dimensiune globală, regională, locală. 

Elementele care intră în alcătuirea geosistemului sunt:

  • primare (rocile, relieful, apa, clima)
  • derivate (vegetația, fauna, solul)
  • omul și elementele antropice (așezări, agricultură, industrie, transporturi).
Schimbările bruște ale elementelor din sistem, dacă depășesc posibilitățile de autoreglare, pot conduce la dereglări rapide sau bruște (despăduririle conduc la eroziunea solului, alunecări de teren). 

Geografia este știința care studiază componentele mediului și oferă o viziune coerentă asupra interacțiunii dintre mediu și societate. În urma acestei interacțiuni rezultă un spațiu calitativ nou, denumit peisaj geografic.

Peisajul geografic are o dinamică în timp, de la peisajul inițial, nemodificat de om, până la peisajul actual, transformat, antropizat, artificializat de om. Transformarea peisajului poate avea efecte negative (defrișări, poluare), sau pozitive (amenajări, reconstrucții). Dpdv al stării actuale și al tendinței de evoluție, peisajele indică trei direcții:

  • staționar
  • progresiv
  • regresiv

Ecosistemul este o unitate funcțională a biosferei în care se reunesc prin relații funcționale elemente biotice cu elemente abiotice. Știința care studiază ecosistemele se numește ecologia (ramură a biologiei)  


ecosisteme naturale terestre (prezentare ppt) - ecosistemul unei păduri.

Ecosistemele se subîmpart în 2 tipuri:
  • naturale (de apă, de uscat, subterane, de pădure)
  • artificiale (cele în care omul a intervenit prin înlăturarea unor elemente și introducerea altora).

vineri, 2 octombrie 2020

Factorii geoecologici

Factorii geoecologici determină și influențează caracteristicile mediului înconjurător.

Mediul înconjurător (MÎ) reprezintă un sistem de elemente, procese și fenomene care îi conferă anumite caracteristici.

Factorii geoecologici se împart în 2 mari categorii:

  • factori naturali - își au originea în componentele naturale ale MÎ (apă, aer, relief, biosferă)
  • factori antropici - își au originea în activitățile omului
Fiecare categorie se grupează după mai multe criterii:

- factorii geoecologici determinați de caracteristicile Terrei:

        - poziția Terrei în Sistemul Solar

        - forma și dimensiunile Pământului

        - mișcările Pământului

        - proprietățile fizice și chimice ale Terrei

- factorii geoecologici ai atmosferei:    

        - aerul și masele de aer

        - radiația solară

        - procese și fenomene meteo

        - clima și climatele Terrei

        - hazarde climatice

- factorii geoecologici ai hidrosferei:

        - apa

        - hidrosfera

        - apele continentale

        - oceanele și mările

        - ghețarii

        - circuitul apei în natură

        - resursele hidrosferei

-Factorii geoecologici determinați de relief:

        - tipuri și forme de relief

        - unități de relief

        - relieful actual al continentelor

        - procese geomorfologice

        - relieful suboceanic

- Factorii geoecologici determinați de biosferă

         - fotosinteza

        - zonele biogeografice

        - ecosistemele

        - producția de biomasă

Factorii de determinați de activitățile umane

        - populația

        - așezările umane

        - transporturile

        - urbanizarea

        - științele și tehnologia

Timpul ca factor geoecologic

- evoluția continentelor și a bazinelor oceanice

- evoluția reliefului

- evoluția biosferei

- evoluția mediului terestru

-relația om-mediu în timp


duminică, 27 septembrie 2020

Carpații Orientali

 Limite

  • N - granița cu Ucraina
  • S - Valea Prahovei
  • E - Pod. Sucevei și Subcarpații Moldovei
  • V - DCT
Relieful - caracteristici
- sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci: vulcanice (V), șisturi cristaline (C) și fliș (E)
- h max: 2.303 m în Munții Rodnei
- tipuri de relief: vulcanic (conuri și cratere în V); carstic (Cheile Bicazului); glaciar (la peste 2000 m)
- sunt fragmentați: au multe depresiuni
- diviziuni: Grupa de N, Grupa Centrală, Grupa Sudică

Grupa de Nord

Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Câmpulung

Geneza
Grupa de Nord s-a format prin încrețirea scoarței terestre, în orogeneza alpină si prin erupții vulcanice

Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrală – șisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)

Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei șiruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe direcția NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in munții: Oaș, Gutâi, Țibleș
- Relieful glaciar este prezent in Muntii Rodnei (cu circuri și văi glaciare)
Diviziuni :
- munți : Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureșului, Rodnei, Obcinele Bucovinei
- depresiuni : Maramureșului, Dornelor

Hidrografia: Tisa cu afluenții Iza si Vișeu, Bistrița, Moldova, Suceava, Someșul Mare
- Lacurile : Lala si Buhăescu, lacuri glaciare în Mt. Rodnei;

Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in munții vulcanici
- roci de construcție
- lemn.

Asia -relieful

 Asia are un relief variat, cu forme (munți, podișuri, câmpii) și tipuri de relief (vulcanic, glaciar, carstic, deșertic).

Unitățile majore de relief

Munții, după vechime se împart în munți tineri (Himalaya 8848 m, Caucaz, Hindukuș, Chinei de Sud ș.a) și munți bătrâni (Ural, Gații de Est și Gații de Vest).

Podișurile ocupă suprafețe mari (Podișul Siberiei Centrale, Podișul Tibet, Podișul Decan) și au altitudini ce depășesc 5000 m (Tibet, Pamir).

Câmpiile sunt întinse și străbătute de mari fluvii: Câmpia Siberiei de Vest, Câmpia Gangelui, Marea Câmpie Chineză, Câmpia Mesopotamiei.


Tipuri de relief

Relieful vulcanic s-a format în urma erupțiilor vulcanice. În estul și sudul Asiei se află parte din Cercul de Foc al Pacificului (pe locul în care se ciocnesc plăcile tectonice Pacifică cu cea Asiatică). Așa se explică prezența unui număr atât de mare de vulcani activi și a numeroaselor cutremure care au loc aici. Amintim vulcanii: Fuji, Kliucev, Krakatoa ș.a.

Relieful glaciar se formează sub acțiunea gheții. Este prezent în N continentului (acolo unde clima este polară și subpolară, aspră) și pe munții înalți (peste 3000 m altitudine).

Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri.

Relieful deșertic este influențat de climă. Putem vorbi despre un relief deșertic polar, în N Asiei, un relief deșertic temperat, specific în C Asiei (Deșertul Gobi, Deșertul Taklamakan) și deșerturile tropicale (Deșerturile Arabiei, Deșertul Thar - din India).

Reținem că în Asia altitudinile variază între -427 m (Marea Moartă) până la 8.848 m în Vf. Everest din Munții Himalaya.

Asia - cadrul natural

 Așezarea geografică

Asia este cel mai întins continent: 44,6 mil kmp. Este așezat, în cea mai mare parte în emisfera nordică:


 Limite:

  • la nord: Oceanul Arctic
  • la est: Oceanul Pacific
  • la sud: Oceanul Indian
  • la vest: Munții și fluviul Ural, Marea Caspică
  • la SV: Marea Neagră, Marea Mediterană, Canalul Suez, Marea Roșie, Golful Aden
Țărmurile sunt variate și prezintă:
  • insule: arh. Indonezian, arh. Filipinez, arh. Japonez;
  • peninsule: Arabia, India, Indochina;
  • golfuri: Bengal, Oman, Aden;
  • strâmtori: Bab el Mandeb, Ormuz, Palk;
  • delte: Gangelui, Lena;
  • estuare: Obi, Enisei.
Punctele extreme:
  • N - Capul Celiuskin
  • S - Insula Rote
  • E - Capul Dejnev
  • V - Capul Baba.

vineri, 25 septembrie 2020

Găurile negre



Prima gaură neagră ce a fost observată în mod direct, M87*, începe să-și dezvăluie secretele. Oamenii de știință au constatat că inelul format de materia care cade în gaura neagră fluctuează în timp, lucru vizibil de-a lungul celor 10 ani de observaţii, relatează Space.com, citat de Agerpres.

un articol interesant despre găurile negre - aici.

duminică, 20 septembrie 2020

Mediul înconjurător - aspecte generale

 Elemente introductive

Spațiul din imediata noastră vecinătate formează „mediul” nostru de viață. Acest mediu care influențează activitatea societății omenești reprezintă mediul înconjurător.

Putem vorbi despre un mediu „imediat” cu care venim în contact zilnic, un mediu „apropiat” cu care interacționăm mai rar, și un mediu „îndepărtat” perceput ocazional.

Mediu înconjurător cuprinde o serie de elemente naturale (aer, apă, relief, substrat, viețuitoare, sol) și elemente antropice (populația, așezări, activități economice, poluare, infrastructură, elemente sociale, informații). Aceste componente, antropice și naturale, au elemente care se află într-o permanentă interacțiune (procese și fenomene). Ele se grupează pe mari sisteme, numite geosfere (hidrosfera, atmosfera, litosfera etc). 

Pe noi ne interesează spațiul de interferență dintre geosfere: scoarța terestră populată. Aici mediul natural interacționează cu societatea umană constituind împreună un spațiu nou. 




Deșerturile Asiei