Despre apă

Câteva curiozități despre apă

Apa este peste tot!
- un cartof conține 80% apă
- o vacă - 74%
- o bacterie - 75%
- o roșie - 95%
- omul 65 %; asta înseamnă că suntem mai mult lichizi decât solizi, într-un raport de 2:1
Apa nu are formă, nu are gust și nici culoare.
Apa își mărește volumul (cu 10%) când îngheață. Din acest motiv gheața plutește iar apa îngheață de la suprafață spre fundul apei.
Apa din mări și oceane este sărată. Într-un litru de apă de mare se află doar 2,5 lingurițe de sare de bucătărie (clorura de sodiu), dar cuprinde cantități mult mai mari din alte elemente, compuși și alte substanțe solide dizolvate, cunoscute sub numele de săruri.
Noi plângem și transpirăm apă de mare. Compoziția chimică a lacrimilor noastre este identică cu cea a apei de mare, dacă nu știai.
Cantitatea de apă de pe Pământ este constantă și este de 1,3 miliarde kmc. Și asta nu de ieri, de azi ci de cca 3,8 miliarde ani.
97% din apa planetei se află în mări și oceane: Oceanul Pacific conține 51,6%, Oceanul Atlantic 23%, iar Oceanul Indian deține 21,2% din apa oceanelor).
Adâncimea medie a oceanelor este de 3.860 m.
3% din apa planetei este dulce. cea mai mare parte este sub formă de gheață (90% din ghețari sunt în Antarctica).
Dacă s-ar topi toată gheața din Antarctica nivelul Oceanului Planetar ar crește cu 60 m. Comparativ, dacă toată apa din atmosferă ar cădea pe pământ, nivelul oceanelor ar crește doar cu 2 cm!

informații din cartea lui Bill Bryson, Despre Toate pe scurt

De la Big Bang la ADN

hidrosfera clasa a IX-a

Hidrosfera este învelișul de apă al planetei. Hidrosfera cuprinde apa din oceane și mări, fluvii, râuri și lacuri, din atmosferă și ghețari, din roci și viețuitoare.
Apa se găsește în cele 3 stări de agregare: lichidă (mări și oceane), solidă (gheață și zăpadă), gazoasă (nori).
Circuitul apei în natură reprezintă procesul de circulație continuă a apei în hidrosfera Pământului. Acest circuit este pus în mișcare de radiația solară și de gravitație și cuprinde următoarele procese: evaporație - condensare - precipitații - scurgere  - reîntoarcerea în ocean.

Cantitatea sau masa totală de apă care ia parte la circuitul apei în natură rămâne constantă. De asemenea, ca medie în timp, se menține constantă cantitatea de apă înmagazinată în fiecare din rezervoarele circuitului.

Se poate constata că masa totală de apă care se află în mișcare este, în medie, de 505.000 km³/an. 

În cadrul mișcării ei, apa este în general menținută pe anumite perioade de timp în anumite elemente ale mediului natural, numite generic rezervoare. Aceste rezervoare și cantitățile de apă înmagazinate în medie în fiecare dintre ele sunt prezentate în tabelul alăturat.

Durata de înmagazinare reprezintă timpul mediu pe care o moleculă de apă îl petrece într-un anumit rezervor din cadrul circuitului din momentul în care intră în rezervorul respectiv până când îl părăsește.

Așezările Americii

Orașele
America este continentul cel mai urbanizat: 70-75% din populație trăiește în orașe.
Specifice sunt marile aglomerații urbane, megalopolisurile:
Boswash (Boston - New York - Philadelphia - Baltimore - Washington) cu peste 40 mil. loc.
MArilor Lacuri - 50 mil locuitori - Chicago, Toronto, Detroit, Montreal, Mineapolis -St. Paul,

Populația Americii

America numără peste 1 miliard de locuitori.
Densitatea medie este de 25 loc/kmp.
Zone cu densități mari: litoralul atlantic al SUA, zona Marilor Lacuri, sudul litoralului pacific al SUA, litoralul Golfului Mexic, zona Sao Paolo - Rio de Janeiro.
Zone cu densități mici: cele polare nordice, zonele montane, pădurea amazoniană, Patagonia.
Grupele rasiale: băștinașii - amerindienii; albii - urmașii colonoștilor europenei; negrii- urmașii sclavilor africani.

Țărmurile Europei BAC

Pentru cei care doresc să învețe/ să se verifice la tema Țărmurile Europei, pot folosi această hartă. Am marcat pe ea semnul „?” pentru acele elemente pe care trebuie să le cunoașteți.

Tipuri de țărmuri

țărmurile cu fiorduri - sunt specifice în N Europei (litoralul norvegian al Scandinaviei, nordul Scoției, nordul Irlandei și în Islanda).  Fiordurile acestea sunt foste văi glaciare inundate de apa oceanului.

așa arată un fiord

țărmurile cu riass - apar pe litoralul NV al Spaniei. Sunt de fapt golfuri înguste și ramificate invadate de apa oceanului.

țărmul dalmatin / dalmatic - este specific pe litoralul Mării Adriatice, în Croația. Se caracterizează prin insule și insulițe alungite paralele cu țărmul

țărmul cu estuare - sunt specifice pe țărmurile cu maree; estuarul este de fapt gura de vărsare a unui fluviu largă cu aspect de pâlnie. ex: estuarul Garonne (Franța)

țărmul cu lagune - în Marea Neagră și Marea Baltică. Lagunele sunt foste golfuri închise cu un cordon de nisip (Razim, Sinoe în țara noastră)

țărmul cu limanuri - tot la Marea Neagră sunt întâlnite (România, Ucraina). Limanurile maritime sunt lacuri formate prin bararea gurii de vărsare a unui râu în mare. ex. limanul Nistrului sau al Niprului.
țărmuri cu delte - sunt întâlnite pe litoralul mărilor cu maree foarte mică. ex la Marea Neagră - Delta Dunării, la Marea Caspică - Delta Volgăi, cea mai mare din Europa.

test Atmosferă clasa a IX-a

După trei săptămâni la Atmosferă urmează un test scurt pe 2 rânduri:
1. Caracterizați atmosfera precizând: compoziția și structura
2. Caracterizați primul înveliș al atmosferei de lângă scoarța terestră
3. Factorii genetici ai climei: Radiația solară
4. Climatul ecuatorial.

1. Caracterizați atmosfera precizând: culoarea și compoziția

2. Caracterizați învelișul exterior al atmosferei

3. Factorii genetici ai climei: vânturile

4. Climatul subecuatorial.

  

Relieful Europei BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Relieful Europei

- altitudini cuprinse între 0-4.807 m (Vf. Mont Blanc, Mț. Alpi), 

- dacă luăm în calcul Marea Caspică și Mț Caucaz, atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28 m (în apropierea M. Caspice) și 5.642 m (Vf. Elbrus, Mț Caucaz)
Principalele unități de relief sunt:

-unități de platformă precambriene (relief foarte vechi): Scutul Baltic și Platforma Est-Europeană

-unități de orogen: caledoniene: Mț. Scandinaviei, Mț Grampiani, hercinice: Masivul Central Francez, Masivul Renan, Mț Vosgi, Mț. Pădurea Neagră, Mț Hartz, Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț. Rodopi, Podișul Meseta, Pod. Boemiei, Pod. Ardeni; alpine:Mț. Alpi, Pirinei, Sierra Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz

-activitatea vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali, în Masivul Central Francez

-vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli) și în Islanda (Heckla)

Tipuri de relief

1.relief glaciar montan cuaternar

-se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz

-s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene

2.relief glaciar montan actual (ghețari actuali)

-apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,

-s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene

3.relieful vulcanic

-se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)

-se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene asupra rocilor vulcanice

-forme de relief: conuri și cratere vulcanice

4.relieful petrografic:

-relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate cu CO2 care dizolvă aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț Apuseni; forme carstice

-relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a reacționa la eroziune a rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei, Carpați; forme de relief: stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)

-relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de eroziune a agenților externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de relief greoaie, masive, abrupturi, coloane verticale,

-relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de acumulare eoliană; apare în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip, depresiuni eoliene

-relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață apar crovuri și găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune.

5.relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor; forme de relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane
6.relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme: delte, grinduri, limane fluvio-maritime
7.relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje, lagune, limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței, țărmul dalmatic din Croația
8.relief submarin - creat prin eroziune și acumulare submarină; forme: platforma continentală.

Unitățile majore de relief

Munții Scandinaviei (Alpii Scandinaviei)
- situați în Pen. Scandinaviei (Norvegia/Suedia)
- formați în orogeneza caledoniană și apoi ridicați în orogeneza alpină
- altitudini maxime de peste 2.000 m
- ghețari montani actuali
- relief glaciar
- aspect de platouri create de calota glaciară
- prezintă văi cu versanți abrupți spre ocean, formând fiorduri.

Munții Penini
- în Marea Britanie
- mț vechi cu structuri caledoniene și hercinice
- alt. max sub 900 m
- mț joși cu aspect de podiș în partea centrală

Munții Pirinei
- situați în NE Spaniei, la granița cu Franța
- orogeneza alpină
- altit. de peste 3.000 m
- masivi, relief glaciar (circuri, văi și creste glaciare)

Munții Sierra Nevada
- S Spaniei
- orogeneza alpină
- altitudini peste 3.000 m
- aci se găsesc ce mai sudici ghețari din Europa (pentru că depășesc 3000 de m)

Munții Alpi
- lanț montan cu o lungime de peste 1.200 km
- orogeneza alpină
- altitudini de peste 4.000 m (4.807 m Vf. Mont Blanc)
- alcătuiți din șisturi cristaline și pe alocuri apar calcare și dolomite
- masivitate ridicată
- ghețari montani actuali, de tip alpin
- relief glaciar bine dezvoltat
- relief carstic în partea E
- importantă regiune turistică (Chamonix, Davos, Innsbruck)

Munții Apenini
- în Peninsula Italică
- orogeneza alpină
- altitudinea maximă 2.914 m (Vf. Gran Sasso)
- alunecări de teren în N
- cu vulcani activi (Etna, Vezuviu) și stinși
- relief vulcanic (conuri și cratere)

Munții (Alpii) Dinarici
- în NV Pen. Balcanice (Croația, Bosnia-Herțegovina)
- orogeneza alpină
- altitudini maxime peste 2.500 m
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș,
- relief carstic
- pe litoralul Adriatic au format un țărm de tip dalmatin

Munții Carpați
- se dezvoltă din Bazinul Vienei până la Valea Timokului (Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia)
- orogeneza alpină
- altitudinea max. 2.655 m (Vf. Gerlakovka - Mț Tatra)
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș
- fragmentați (depresiuni, culoare de vale)
- relief glaciar, relief carstic, relief vulcanic

Munții Balcani (Stara Planina)
- situați în Pen. Balcanică (Bulgaria), în prelungirea arcului Carpatic
- orogeneza alpină
- altitudini peste 2.300 m
- alcătuiți din șisturi, calcare, fliș

Munții Rodopi
- în S Bulgariei
- orogeneza hercinică, înălțați ulterior în orogeneza alpină
- altitudinea maximă peste 2.000 m

Munții Caucaz
- SE Europei
- orogeneza alpină
- 5.642 m Vf. Elbrus
- roci: granite, roci vulcanice, calcare, conglomerate
- relief glaciar pleitocen actual

Masivul Central Francez
- C Franței
- orogeneza hercinică
- 1.886 m Vf. Mt. Dore
- relief vulcanic puternic erodat în C și N
- relief carstic cu doline și chei în S și SV
- relief pe structură faliată cu grabene

Munții Pădurea Neagră
- SV Germaniei
- orogeneza hercinică
- h sub 1.500 m
- erodați

Munții Ural
- formează limita dintre Europa - Asia
- lungime peste 2.000 km
- orogeneza hercinică
- orientare N-S
- 1.894 m Vf. Narodnaia
- erodați, cu aspect de dealuri

Messeta Spaniolă
- Spania
- orogeneza hercinică
- relief alc. din podișuri (600-1.000 m), platouri pietroase și culmi (sierre)
- relief glaciar în sierre

Podișul Suediei (Norrland)
- dezoltvat pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar datorită acumulărilor morenaice
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Finlandei
- dezv pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar, datorită acumulărilor morenaice
- alt. max sub 1.500 m
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Volîno-Podolic
- în Ucraina
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 350-450 m

Podișul Valdai
- în Rusia
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 250 m

Podișul Ardeni
- în Belgia, Franța, Luxemburg
- format în orogeneza hercinică
- reprezintă vechi mț erodați puternic
- altit. 600-700 m

Podișul Boemiei
- în Cehia
- format în orogeneza hercinică
- altit. 340 m

Podișul Karst
- în Slovenia
- relief carstic foarte dezvoltat