marți, 19 ianuarie 2021

Relieful Europei

Relieful Europei

Caracteristicile reliefului

- altitudinile maxime se ating în Vf. Elbrus (Mț. Caucaz) cu 5.642 m și în Vf. Mont Blanc (Munții Alpi)de 4.810 m; 

- relieful este variat, cu o multitudine de forme și tipuri de relief;

- relieful este complex, adică s-a format în etape și moduri diferite;

- formele de relief sunt dispuse neuniform pe teritoriul continentului.  


Relieful Europei

Principalele forme de relief de pe cuprinsul continentului nostru sunt:

  • munții - cu vârste diferite:
    • Munții Scandinaviei sunt cei mai vechi, s-au format în orogeneza caledoniană
    • Munții Ural, vechi și aceștia, au luat naștere în orogeneza hercinică
    • Munții Alpi, Dinarici, Carpați, Balcani, Caucaz - aceștia sunt cei mai tineri, mai înalți cu altitudini de peste 2000, 3000 și chiar 4000 m. S-au format în orogeneza alpină
  • podișurile - ocupă suprafețe mari în E Europei (Podișul Volgăi, Podișul Rusiei Centrale, Podișul Valdai), în C (Podișul Boemiei și Pod. Bavariei)
  • câmpiile - reprezintă 50% din suprafața continentului: Câmpia Europei de Est, Câmpia Nord-Europeană, Câmpia Panonică, Câmpia Română ș.a.
Tipuri de relief
  • relieful vulcanic - s-a format în urma erupțiilor vulcanice și este prezent în S și NV Europei: vulcanii: Etna și Vezuviu (în Italia), Hekla (Islanda); cuprinde conuri și cratere vulcanice
  • relieful glaciar - s-a format sub acțiunea climei și a gheții; îl întâlnim în nordul continentului și pe munții care depășesc 2000 m; cuprinde circuri și văi glaciare
  • relieful carstic - se formează în rocile calcaroase; cuprinde chei și peșteri
  • relieful litoral - este prezent în apropierea țărmului și cuprinde delte, estuare, lagune, fiorduri.

Lacurile României

România are peste 3.450 de lacuri (aprox. 1,1% din suprafața țării).
Lista lacurilor din România se află aici.
După modul de formare se deosebesc:

  • lacuri glaciare - formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha) și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);
  • lacuri de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: Lacul Roșu și Lacul Crucii (Cuiejdel)
  • lacuri vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)
  • lagune - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);
  • lacuri formate în masive de sare: Ocna Șugatag și Coștiui (Grupa de Nord, în Depresiunea Maramureșului)
  • limanuri - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina. Limanuri maritime: Techirghiol, Agigea
  • lacuri antropice sau artificiale - sunt construite de om pe cursul unor râuri: Vidraru (pe Argeș),  Vidra (pe Lotru), Izvorul Muntelui (pe Bistrița), Porțile de Fier (pe Dunăre), Stânca-Costești (pe Prut) sau lacurile de pe valea Oltului, de pe valea Sebeșului, de pe valea Cernei.
imagini cu lacurile României gășiți aici.







duminică, 17 ianuarie 2021

Dunărea

 Dunărea


- este al 2 lea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), după Volga,
- este cel mai important fluviu european prin numărul de țări străbătute și schimburile comerciale care se realizează prin intermediul său
- străbate 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova, Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)
- se varsă în Marea Neagră printr-o deltă.
- în țara noastră parcurge 1.075 km și formează 4 sectoare:

I. sectorul Baziaș - Porțile de Fier
- aici Dunărea formează cel mai lung defileu din Europa (144 km)
- în acest sector s-a construit sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier
- în urma construirii barajului de la Porțile de Fier s-a format un mare lac de acumulare. 
barajul și hidrocentrala Porțile de Fier 


II. sectorul Porțile de Fier - Călărași
- format în S Câmpiei Române
- este cel mai lung sector
- panta de curgere a fluviului este mică
- în acest sector s-au format ostroave (insulițe)
- poduri peste Dunăre Giurgiu - Ruse și Calafat - Vidin 

podul Giurgiu - Ruse


III. sectorul Călărași - Brăila
- cel mai lat sector (10-15 km)
- aici Dunărea se desprinde de 2 ori în 2 brațe formând : Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei
- poduri: Fetești - Cernavodă și Giurgeni - Vadu Oii

podurile Fetești - Cernavodă

IV. sectorul Brăila - Marea Neagră
- se mai numește Dunărea Maritimă
- permite navigația navelor maritime până la Brăila
- are adâncimi de 7-12 m.
Dunărea la Tulcea





Africa - specificul demografic

 Specificul demografic


Africa este al doilea continent după numărul de locuitori: 1,2 miliarde. 

Densitatea medie este de 40 loc/kmp. Există regiuni cu valori mari ale densității (în lungul fluviilor, zonele litorale): valea Nilului, zona lacurilor africane, litoralul Golfului Guineea, NE și S continentului. Cele mai mici valori ale densității umane se înregistrează în zona deșerturilor (Sahara, Kalahari, Namib).

Densitatea populației

Până la începutul secolului al XX-lea, Africa a fost slab populată, din cauza numeroaselor epidemii și mai ales a comerțului cu sclavi practicat îndeosebi în secolele XVII-XVIII (africanii reprezentând principala sursă de forță de muncă pentru Lumea Nouă). După procesul de decolonizare, acest continent cunoaște o adevărată explozie demografică.

Specificul demografic al Africii este dat de:
  • ritmul mediu anual de creștere a populației, diferit de la un stat la altul;
  • ponderea foarte ridicată a populației tinere (41% din totalul populației are vârste cuprinse între 0 și 14 ani, respectiv 19% între 15 și 24 de ani);
  • puternice contraste teritoriale privind repartiția populației (există areale aproape lipsite de populație și regiuni intens populate, precum litoralul atlantic în jurul Golfului Guineei);
  • concentrarea populației în așezările rurale (57,5% populație rurală).
Diversitatea populației Africii se traduce printr-o mare varietate etnică (circa 3 000 de grupuri etnice), lingvistică (peste 1 300 de limbi și dialecte) și religioasă (la religiile animiste s-au adăugat islamismul și creștinismul). Din punct de vedere rasial și etno-cultural, în cadrul Africii se pot identifica două grupe de populații:
  • negrii, răspândiți la sud de Sahara și reprezentați prin numeroase grupuri etnice: sudanezi, bantu (în Africa Centrală și Sudică), pigmei (în pădurile Africii Centrale), hotentoți și boșimani (în sudul Africii
  • arabo-berberii în Africa de Nord, rezultați din amestecul vechii populații din regiune cu arabii; dintre berberi, mai cunoscuți sunt tuaregii, popor tipic nomad din Sahara.

vineri, 15 ianuarie 2021

Hidrografia României

 Caracteristici

- România are o rețea hidrografică bogată și variată (râuri, lacuri, fluviul Dunărea, Marea Neagră, ape subterane)

- rețeaua hidrografică este unitară: toate râurile sunt colectate, mai devreme sau mai târziu, de Dunăre și apoi de Marea Neagră. Excepție fac râurile dobrogene

- rețeaua hidrografică este radiară: marea majoritate a râurilor României izvorăsc din Carpați și se scurg în toate direcții.


Europa - așezarea geografică și țărmurile

 Așezarea geografică

Europa este situată în emisfera nordică, fiind cuprinsă între:

- Oceanul Înghețat (Arctic), la nord

- Oceanul Atlantic, la vest

- Marea Mediterană, la S

- Munții Ural, la E

- fluviul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz, Marea Neagră, la sud-est.

Între aceste limite, Europa are o suprafață de 10 mil. kmp.

Punctele extreme ale continentului nostru sunt:

cel mai nordic punct — Capul Nord, Norvegia (71° 08′ 02.835″ N)
cel mai sudic punct — Punta de Tarifa, Spania (36° 00′ 00.175″ N)
cel mai vestic punct — Caul Roca, Portugalia (09° 30′ 02.727″ W)
cel mai estic punct — capătul estic al Republicii Komi, Rusia (66° 11′ 57.225″ E)




Țărmurile Europei
-țărmurile reprezintă linia care desparte uscatul de apă. Dacă urmărim această linie de-a lungul Europei observăm că este foarte sinuoasă: golfuri, insule, peninsule, delte, lagune, fiorduri.
  • insule: Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Sicilia, Sardinia, Cipru, Creta
  • peninsule: Scandinavia, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea, Iutlanda
  • golfuri: Biscaya, Lion, Finic, Botnic
  • delte: Dunării, Padului
  • estuare: Garonne
  • fiorduri - pe țărmul Norvegiei (Scandinavia)

joi, 14 ianuarie 2021

Dimensiunile și domeniile regionalizării și globalizării

 Globalizarea - aspecte generale

Prin globalizare se înțelege procesul de extindere a dimensiunii unui fenomen (social, economic, tehnic etc) la nivelul întregii planete.

Domeniile majore ale globalizării se referă la:

  • globalizarea informațiilor - transmiterea acestora prin TV, radio, net, telefon instantaneu
  • globalizarea schimbului de produse și servicii
  • globalizarea circulației oamenilor
  • globalizarea valorilor culturale (și a pseudovalorilor ocazionale)
  • globalizarea limbii engleze.
O consecință pozitivă a globalizării o reprezintă accesul rapid la progresele științifice și tehnologice în orice loc de pe planetă. 

Ca efecte negative amintim: generalizarea unor modele, ștergerea diferențelor între comunitățile locale, diminuarea diversității. 

Alte consecințe ale globalizării se referă la:

  • Relațiile om – spațiu geografic. Prin activitățile umane se modifică toate geosferele și relațiile dintre ele, iar acestea influențează direct dezvoltarea economică, socială și politică.
  • Creșterea numerică a populației determină cele mai importante modificări globale ale spațiului geografic: sporirea consumului de energie, modificarea componentelor mediului, consum mai mare de resurse, modificări climatice, migrații ș.a.
  • Activitățile industriale și dezvoltarea tehnologică generează transformări de mare întindere în desfășurarea circuitelor naturale de pe Terra; industria (energetică, chimică, de prelucrare a unor minerale) are efecte dintre cele mai puternice în spațiul geografic. Arderea combustibililor fosili (pentru necesități energetice) este considerată cauza principală a modificării antropice a climatului.
  • Modificarea utilizării terenurilor. Extinderea agrosistemelor, despăduririlor și reducerea biodiversității au o influență directă asupra climatului, a ciclului hidrologic și a ciclurilor biogeografice.
  • Poluarea transfrontalieră implică transmiterea de agenți poluanți prin aer, sol, apă, fie prin ploi acide, fie pe cursul râurilor peste granițele politice. 
  • Presiunea tot mai accentuată a societății umane asupra componentelor spațiului geografic la nivel global are următoarele efecte: schimbări ale climei, reducerea stratului de ozon, modificări ale ciclurilor biogeochimice, modificări ale ciclului hidrologic și ale resurselor de apă, ridicarea nivelului Oceanului Planetar ș.a
  • Atmosfera și sistemul climatic reprezintă resurse esențiale ale vieții care înglobează și depășesc statele și continentele. După cum nimeni nu stăpânește efectiv atmosfera, nimeni nu poate fi exclus de la a face uz de ea. 

Serviciile și globalizarea

Serviciile includ acele activități care contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea calității vieții. Ele includ:

- căile de comunicație și transporturile (rutiere, feroviare, subterane; maritime, fluviale, pe lacuri; aeriene)

- sistemele speciale de transport (prin conducte, transportul energiei electrice)

- telecomunicațiile (telefon, televiziune, radio)

- servicii financiar-bancare

- servicii medicale și de asistență socială

- servicii educaționale

- tehnologie inteligentă (internet)

- comerț

- turism.  




Deșerturile Asiei