marți, 10 noiembrie 2020

Podișul Getic și Podișul Mehedinți

 

Podișul Getic

Limite
- la nord – Subcarpații Getici
- la sud – Câmpia Română
- la est – valea Dâmboviței
- la vest - Dunărea
Geologia
- pietrișuri, gresii, marne
Relieful
- are aspect de piemont
- este înclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m în nord și de 300 în sud
- interfluviile sunt netede și largi în sud și înguste în nord
- străbătut de văi adânci
- diviziuni : Platformele Argeșului, Jiului, Oltului, Cândești, Cotmeana, Strehaia
Hidrografia
- râurile : Olt, Argeș, Jiu, Olteț
Resursele naturale : petrol, gaze naturale, cărbuni, roci de construcție


alte hărți găsiți aici, aici iar pentru Pod. Mehedinți aici.

Podișul Mehedinți

Limite
- între Motru (E) și Dunăre (SV)
- La V, Mț Mehedinți
- La SE, Pod Getic
Geologia
- șisturi cristaline și calcare
Relieful
- are structură de munte (cutată; șisturi cristaline) și aspect de podiș
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : peștera Topolnița, podul natural Ponoare
Hidrografia
- râurile : Motru, Dunărea, Topolnița
- lacul Porțile de Fier
Resursele naturale
Roci de construcție, lemnul




duminică, 8 noiembrie 2020

clasa a VIII-a Podișul Dobrogei

 Podișul Dobrogei

Limite
- la nord și vest, Dunărea
- la est, Marea Neagră
- la sud, Bulgaria
Geologia
- șisturi verzi în Pod. Casimcei
- granit în Mț. Măcinului
- calcare, marne, loess
Relieful
Cuprinde două diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudinea maximă de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- înclinat pe direcția V-E 
- subdiviziuni : Mt. Măcinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatută de râurile Taița și Telița)
b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depășesc 200 m
- înclinare E-V
- relief litoral cu faleză și plajă
- subdiviziuni : Pod. Negru Vodă, Pod. Dorobanțului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess
Hidrografia
- râurile : Taița, Telița, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tașaul, Techirghiol
Resursele naturale
- roci de construcție (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.


clasa a VI-a Domeniile activităților economice

 1. Agricultura - este sectorul economic care se ocupă cu cultura plantelor și creșterea animalelor (zootehnia). Principalele zone agricole de pe Glob sunt:

  • Marea Câmpie Chineză, Câmpia Indo-Gangetică (Asia)
  • Câmpia Europei de Est, Câmpia Germano-Polonă, Câmpia Română (Europa)
  • Câmpia Golfului Mexic, Câmpia Parana-Paraguay.
2. Industria - este o ramură a economiei care transformă materiile prime în produse finite. Odată cu progresul tehnicii, ramurile industriale s-au tot diversificat: 

  • industria siderurgică - utilizează cărbuni și fier (materii prime) și produce fontă și oțel
  • industria lemnului - utilizează lemnul și produce mobilă, cherestea
  • industria chimică - utilizează petrolul, gazele naturale, sarea etc și produce detergenți, mase plastice, vopsele
  • industria electronică - produce PC-uri, TV, telefoane, tablete
  • industria constructoare de mașini produce nave, automobile, locomotive, avioane.
În evoluția industriei se disting mai multe etape sau revoluții:

Prima revoluție industrială – Industry 1.0

A avut loc pe la sfârșitul secolului 18, începutul secolului 19 (în anul 1765 James Watt a inventat primul motor cu aburi) și a avut ca principal impact tehnic mecanizarea proceselor de producție. 

A doua revoluție industrială – Industry 2.0

A avut loc la sfârșitul secolului 19 odată cu descoperirea electricității. De asemenea, mijloacele de comunicație au fost revoluționate ca urmare a apariției telegrafului și a telefonului. Au apărut apoi primele automobile și primele avioane, către începutul secolului 20.

A treia revoluție industrială – Industry 3.0

Începe practic, în cea de-a doua jumătate a secolului 20. Acest al treilea val revoluționar are ca punct culminant apariția unei noi surse de energie: energia nucleară. Tot acum se dezvoltă industria de telecomunicații și industria de computere. 

A patra revoluție industrială – Industry 4.0

Își are originea la începuturile mileniului 3, odată cu apariția internetului. 

3. Serviciile - se referă la transporturi, comerț, turism.
4. Sectorul cuaternar - cuprinde cercetarea, robotizarea, inteligența artificială.

clasa a VII-a Harta politică a Asiei și Marile aglomerări urbane

 Harta politică a Asiei

Asia numără 47 de state independente grupate în câteva regiuni:

  • Orientul Apropiat: Turcia, Siria, Liban, Israel, Iordania
  • Orientul Mijlociu: Arabia Saudită, Irak, Iran ș.a.
  • Orientul Îndepărtat: Japonia, China, Coreea de Sud ș.a.
  • Asia Centrală: Kazahstan, Uzbekistan, 
  • Asia de Sud: India, Bangladesh
  • Asia de SE: țările din Peninsula Indochina
  • Asia de N: Rusia
  • țările trans-caucaziene: Georgia, Armenia, Azerbaidjan
Asia - harta politică



După suprafață se disting câteva țări foarte întinse:
  • Rusia, cu 17 mil kmp (din care 13 mil kmp în partea asiatică)
  • China, cu 9,6 mil kmp
  • India, cu 3,3 mil kmp
După numărul de locuitori se remarcă:
  • China cu 1,4 miliarde loc
  • India cu 1,3 miliarde loc
  • Indonezia 260 milioane loc
După configurația teritoriului/așezarea geografică:
  • țări continentale, fără litoral: Mongolia
  • țări insulare: Japonia, Filipine
  • țări peninsulare: India, Turcia, Thailanda
După forma de guvernare:
  • republici: Turcia
  • monarhii: Japonia, Brunei
Marile aglomerări urbane
Asia are o populație de peste 4,6 mild locuitori, concentrată, în mare parte în Asia de S, SE, E: Câmpia Indo-Gangetică, Indochina, Marea Câmpie Chineză, Arh. Japonez și Indonezian.
Cele mai mari aglomerări urbane sunt: Tokyo, Jakarta, Beijing, Calcutta, Manila, Shanghai.
mai multe detalii aici.

vineri, 6 noiembrie 2020

Despăduririle, deșertificarea și poluarea

Despăduririle, deșertificarea și poluarea duc la degradarea mediului.

Despăduririle

Dacă o perioadă lungă de timp defrișarea a fost un proces echilibrat, astăzi despăduririle au depășit puterea de regenerare a pădurilor. Lemnul este valorificat industrial: hârtie, mobilă, celuloză.

Suprafața inițială cu pădure (62 mil. kmp) s-a diminuat în ultimele două secole cu 1/3. Această distrugere a pădurii a condus la apariția unor fenomene negative:

- diminuarea biomasei

- distrugerea unui mediu complex

- reducerea cantității de oxigen cedat atmosferei

- reducerea diversității lumii vii

-eroziunea solului.

Cele mai mari suprafețe forestiere sunt ocupate cu taiga (12 mil kmp), pădurea ecuatorială (8 mil kmp), pădurile de foioase din zona temperată (6 mil kmp).

Deșertificarea

Deșertificarea este un proces de extindere a deșerturilor în arealele limitrofe. Cele mai mari suprafețe deșertice sunt în Africa (Sahara, Kalahari), Asia (Peninsula Arabia, Asia Centrală), Australia, America.

Poluarea

a. Poluarea aerului - presupune modificarea caracteristicilor aerului prin introducerea în atmosferă de către om a unor substanțe nocive  asupra lumii vii. Surse de poluare: industria energetică, siderurgică, chimică, transporturile. Efectele poluării sunt accentuate în așezările situate în depresiuni (calm atmosferic, ca în Los Angeles, Ciudad de Mexico, Tokyo).

b. poluarea apelor continentale (fluvii, râuri, lacuri) - surse: industria, agricultura, accidentele tehnologice

c. poluarea oceanelor - se petrece direct (deversări de substanțe poluante, chimice) sau indirect (prin aportul apelor poluate care se varsă în oceane). Cele mai poluate mări/oceane/țărmuri: Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Nordului, Golful Mexic, Marea Japoniei, litoralul pacific al Americii.

miercuri, 4 noiembrie 2020

clasa a XI - a Hazarduri naturale

 Hazardul este un fenomen întâmplător cu efecte negative. 



Cutremurele produc vibrații puternice ale scoarței terestre, măsurabile după efecte (scara Mercalli, cu 12 grade) și după magnitudine (scara Richter, cu 9 grade).

Ca număr total, anual au loc circa 1 milion de cutremure pe Terra. Încep să fie periculoase de la circa 5 grade Richter în sus sau foarte periculoase de la 6–7 grade Richter în sus (în funcție de adâncimea focarului), când produc dezastre. Cutremurele suboceanice cu magnitudine mare provoacă tsunami, cu număr mare de victime. 

În România, focarul principal al cutremurelor este în Vrancea.

Erupțiile vulcanice reprezintă fenomene de venire la zi a unor magme însoțite de gaze, vapori fierbinți de apă, explozii care împrăștie cenușă, lapili și bombe vulcanice. Devin dezastre prin afectarea unor localități, infectarea aerului, a plantelor sau a apei, a motoarelor, firelor electrice cu cenușă și elemente toxice sau acoperirea totală a unor așezări (Pompei, anul 79 d.Hr.).

Date despre cele mai devastatoare erupții vulcanice găsiți aici și aici.

Alunecările de teren -reprezintă deplasarea pe pante a unor mase de roci argiloase, umede și plastice, care pot antrena deasupra lor și alte tipuri de roci. Există o serie de factori care favorizează pregătirea și declanșarea alunecărilor, ca de exemplu: ajungerea apei la roca argiloasă, gradul de înclinare al pantei, ploile abundente. Pot fi luate mãsuri de prevenire sau de frânare a fenomenului: împãduriri, eliminarea rapidã a excesului de umiditate prin canalizãri subterane și de suprafațã, pãșunat rațional. România este una dintre țãrile europene cele mai afectate de alunecãri.

Prãbușirile de roci reprezintã cãderi sau rostogoliri bruște de stâncã și bolovani desprinși dintr-un versant abrupt, de obicei stâncos și fãrã vegetație. Cauza desprinderii acestora din roca rãmasã în loc se face prin dezagregãri provocate de îngheț–dezghețul repetat al apei pãtrunsã prin crãpãturile rocilor sau în urma unor ploi torențiale. 

Curgerile de noroi, se produc în mod deosebit pe versanții estici ai Anzilor, în zonele calde, în urma unor ploi torențiale. Mase mari de apã și mâl coboarã și inundã regiunile joase de la poala munților.

Avalanșele sunt deplasãri rapide și masive de zãpadã, desprinse din acumulãrile importante de pe pãrțile înalte ale unui versant montan. Se produc pe versanții despãduriți, pe abrupturile alpine. Sunt declanșate de vânturi, trepidații, zgomote, o încãlzire bruscã a aerului etc. Apar frecvent în Alpi, unde produc victime multe, în Himalaya, Anzi, chiar în Carpați.

Hazardurile climatice

Secetele se considerã instalate când mai mult de 10 zile din varã și peste 14 zile în sezonul rece nu cad precipitații, concomitent cu secãtuirea umezelii din sol. În România, regiunile cele mai afectate de secetã sunt: Bãrãganul, Dobrogea, Podișul Moldovei și alte areale din Câmpia Românã sau de Vest.

Ciclonii tropicali, numiți și uragane pentru efectele lor, iau naștere deasupra oceanelor la latitudini de 5–20º. Se deplaseazã apoi latitudinal, est-vest și afecteazã insule și fâșii continentale, sub formã de furtuni violente, cu ploi puternice și viteze cuprinse între 100–350 km/h. Anual pot apãrea pânã la 70 de cicloni tropicali.



Tornadele se manifestã ca un nor-vârtej sub formã de pâlnie sau coloanã, ce absoarbe și rupe totul pe unde trece. Se formeazã mai ales pe continent, între latitudinile de 20–60º și au caracter local. Tornadele apar mai ales în SUA (pânã la 160 de zile cu tornade), China, Europa, estul Rusiei etc. Pe ocean sunt rare și poartã numele de trombe marine.

Hazardele hidrologice scot în prim-plan inundațiile, cu enorm de multe victime și pagube. Dacã luncile sunt îndiguite necorespunzãtor, la viituri foarte mari digurile pot fi rupte și tot ce existã în lunca amenajatã de om este inundat și distrus. Exemple din România: inundațiile Timișului în Banat (2005), ale Siretului (debitul a atins 4 630 m/s în 14 iulie 2005) sau ale Dunãrii (aprilie–mai 2006).Inundații puternice și frecvente au loc datoritã musonilor, în sud-estul Asiei, în China, dar și în America de Sud, SUA, Canada, Japonia, vestul Europei. 

Hazardele oceanice, în afara unor accidente tehnice ale vapoarelor sau deteriorãri și scufundãri la furtuni, mai includ:

Valurile tsunami, care ating înãlțimi pânã la 30 m și pot izbi cu mare putere amenajãrile și așezãrile de la litoralele mai joase. Sunt provocate de cutremure suboceanice sau erupții vulcanice.

Aisbergurile, periculoase în trecut, de ele putându-se lovi vapoarele (cazul Titanicului).

El Niño, un fenomen complex (climato-oceanic) care inverseazã și încãlzește curentul de lângã coastele Perului și Ecuadorului, provocând pagube pescarilor și ploi puternice, dar, concomitent, și secetã în Australia, Indonezia și Filipine.

Hazardurile biologice declanșeazã diferite boli, epidemii mortale, distrugerea culturilor sau moartea în masã a animalelor. Se cunosc, mai ales în trecut, invazia lãcustelor, epidemiile de ciumã (25 milioane de morți în Europa medievalã), holerã, leprã (la Tichilești, Tulcea, mai sunt încã 23 de bolnavi de leprã), mai recent SIDA, iar în 2006, gripa aviarã, pandemia SARS CoV-2. 

Hazardurile antropice reprezintă evenimente accidentale datorate activităților omului: poluarea radioactivă, poluarea chimică,  explozii, atentate, incendii etc. toate acestea au efecte asupra omului și asupra mediului.

duminică, 1 noiembrie 2020

Subcarpații

 Limite:

- de la valea Moldovei (N)

- până la Valea Motrului (V)

Caracteristicile reliefului

- s-au format odată cu Carpații prin încrețirea scoarței

- sunt alcătuiți din gresii, marne și argile

- sunt formați din dealuri și depresiuni

- au altitudini de 300-1000 de metri

- fac trecerea de la Carpați la unitățile de relief învecinate

Diviziuni: SBC Moldovei, SBC de Curbură, SBC Getici



Subcarpații Moldovei

Limite
- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotușului
Geologia
- roci sedimentare cutate (gresii, marne)
Relieful
Aspecte specifice
- s-au format odată cu Carpații prin încrețirea scoarței
- atitudinea maximă este de 911 m în Culmea Pleșului
- fac trecerea de la Carpați la Podișul Moldovei
- alcătuiți dintr-un singur șir de dealuri și de depresiuni
Diviziuni :
- Depresiunea Neamțului, străbătută de râul Neamț (Ozana), închisă de Culmea Pleșului (911 m) ;
- Depresiunea Cracău-Bistrița, străbătută de râurile Cracău și Bistrița ; este închisă la exterior de Dealul Bistriței ;
- Depresiunea Tazlău-Cașin, traversată de râurile Tazlău și Cașin, afluenți ai Trotușului
Hidrografia
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, cărbuni, lemn, sare, ape minerale (Bălțătești, Oglinzi)



Subcarpații de Curbură

Limite
- la nord – Valea Trotușului
- la vest –Valea Dâmboviței
Geologia
- roci sedimentare cutate (fliș): gresii, marne, argile
Relieful
Aspecte specifice
- Subcarpații de Curbura fac trecerea de la Carpați direct la Câmpia Română
- altitudinea maximă este de 996 m, în Măgura Odobești
- reprezintă cel mai complex sector al Subcarpaților, fiind alcătuit din două șiruri de dealuri și de depresiuni ;
- sunt fragmentați
- aici apar fenomene naturale deosebite : «vulcanii noroioși» (de la Berca și Arbănași) și «focurile vii» de la Andreiașu
- în această regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni:
- Depresiuni: Vrancei, Pucioasa, Câmpina, Vălenii de Munte;
- dealuri: Istrița, Dealu Mare, Mg. Odobești
Hidrografia
- râurile: Putna, Milcov, Buzău, Teleajen
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, cărbuni, lemn, sare, ape minerale



Subcarpații Getici Limite
- la est – Valea Dâmboviței
- la vest – Valea Motrului
Geologia
- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argile
Relieful
- Subcarpații de Curbură fac trecerea de la Carpații Meridionali la Podișul Getic
- Altitudinea maxima este de 1218 m, în Măgura Chiciora și 1018 m în Măgura Mățău
- Oltul îi împarte in două sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Câmpulung) și unul la vest de Olt, cu depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatică Olteană, Depresiunea Tg. Jiu)
- Sunt fragmentați, fiind străbătuți de numeroase râuri
Diviziuni :
- Depresiuni : Câmpulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slătioarei, Mg. Chiciora
Hidrografia
- râurile : Jiu cu Motru si Gilort ; Oltul cu afluenții Olteț si Topolog ; Argeș
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, cărbuni, lemn, sare, ape minerale.


Deșerturile Asiei