duminică, 27 septembrie 2020

Carpații Orientali

 Limite

  • N - granița cu Ucraina
  • S - Valea Prahovei
  • E - Pod. Sucevei și Subcarpații Moldovei
  • V - DCT
Relieful - caracteristici
- sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci: vulcanice (V), șisturi cristaline (C) și fliș (E)
- h max: 2.303 m în Munții Rodnei
- tipuri de relief: vulcanic (conuri și cratere în V); carstic (Cheile Bicazului); glaciar (la peste 2000 m)
- sunt fragmentați: au multe depresiuni
- diviziuni: Grupa de N, Grupa Centrală, Grupa Sudică

Grupa de Nord

Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Câmpulung

Geneza
Grupa de Nord s-a format prin încrețirea scoarței terestre, în orogeneza alpină si prin erupții vulcanice

Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrală – șisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)

Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei șiruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe direcția NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in munții: Oaș, Gutâi, Țibleș
- Relieful glaciar este prezent in Muntii Rodnei (cu circuri și văi glaciare)
Diviziuni :
- munți : Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureșului, Rodnei, Obcinele Bucovinei
- depresiuni : Maramureșului, Dornelor

Hidrografia: Tisa cu afluenții Iza si Vișeu, Bistrița, Moldova, Suceava, Someșul Mare
- Lacurile : Lala si Buhăescu, lacuri glaciare în Mt. Rodnei;

Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in munții vulcanici
- roci de construcție
- lemn.

Asia -relieful

 Asia are un relief variat, cu forme (munți, podișuri, câmpii) și tipuri de relief (vulcanic, glaciar, carstic, deșertic).

Unitățile majore de relief

Munții, după vechime se împart în munți tineri (Himalaya 8848 m, Caucaz, Hindukuș, Chinei de Sud ș.a) și munți bătrâni (Ural, Gații de Est și Gații de Vest).

Podișurile ocupă suprafețe mari (Podișul Siberiei Centrale, Podișul Tibet, Podișul Decan) și au altitudini ce depășesc 5000 m (Tibet, Pamir).

Câmpiile sunt întinse și străbătute de mari fluvii: Câmpia Siberiei de Vest, Câmpia Gangelui, Marea Câmpie Chineză, Câmpia Mesopotamiei.


Tipuri de relief

Relieful vulcanic s-a format în urma erupțiilor vulcanice. În estul și sudul Asiei se află parte din Cercul de Foc al Pacificului (pe locul în care se ciocnesc plăcile tectonice Pacifică cu cea Asiatică). Așa se explică prezența unui număr atât de mare de vulcani activi și a numeroaselor cutremure care au loc aici. Amintim vulcanii: Fuji, Kliucev, Krakatoa ș.a.

Relieful glaciar se formează sub acțiunea gheții. Este prezent în N continentului (acolo unde clima este polară și subpolară, aspră) și pe munții înalți (peste 3000 m altitudine).

Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri.

Relieful deșertic este influențat de climă. Putem vorbi despre un relief deșertic polar, în N Asiei, un relief deșertic temperat, specific în C Asiei (Deșertul Gobi, Deșertul Taklamakan) și deșerturile tropicale (Deșerturile Arabiei, Deșertul Thar - din India).

Reținem că în Asia altitudinile variază între -427 m (Marea Moartă) până la 8.848 m în Vf. Everest din Munții Himalaya.

Asia - cadrul natural

 Așezarea geografică

Asia este cel mai întins continent: 44,6 mil kmp. Este așezat, în cea mai mare parte în emisfera nordică:


 Limite:

  • la nord: Oceanul Arctic
  • la est: Oceanul Pacific
  • la sud: Oceanul Indian
  • la vest: Munții și fluviul Ural, Marea Caspică
  • la SV: Marea Neagră, Marea Mediterană, Canalul Suez, Marea Roșie, Golful Aden
Țărmurile sunt variate și prezintă:
  • insule: arh. Indonezian, arh. Filipinez, arh. Japonez;
  • peninsule: Arabia, India, Indochina;
  • golfuri: Bengal, Oman, Aden;
  • strâmtori: Bab el Mandeb, Ormuz, Palk;
  • delte: Gangelui, Lena;
  • estuare: Obi, Enisei.
Punctele extreme:
  • N - Capul Celiuskin
  • S - Insula Rote
  • E - Capul Dejnev
  • V - Capul Baba.

vineri, 25 septembrie 2020

Găurile negre



Prima gaură neagră ce a fost observată în mod direct, M87*, începe să-și dezvăluie secretele. Oamenii de știință au constatat că inelul format de materia care cade în gaura neagră fluctuează în timp, lucru vizibil de-a lungul celor 10 ani de observaţii, relatează Space.com, citat de Agerpres.

un articol interesant despre găurile negre - aici.

duminică, 20 septembrie 2020

Mediul înconjurător - aspecte generale

 Elemente introductive

Spațiul din imediata noastră vecinătate formează „mediul” nostru de viață. Acest mediu care influențează activitatea societății omenești reprezintă mediul înconjurător.

Putem vorbi despre un mediu „imediat” cu care venim în contact zilnic, un mediu „apropiat” cu care interacționăm mai rar, și un mediu „îndepărtat” perceput ocazional.

Mediu înconjurător cuprinde o serie de elemente naturale (aer, apă, relief, substrat, viețuitoare, sol) și elemente antropice (populația, așezări, activități economice, poluare, infrastructură, elemente sociale, informații). Aceste componente, antropice și naturale, au elemente care se află într-o permanentă interacțiune (procese și fenomene). Ele se grupează pe mari sisteme, numite geosfere (hidrosfera, atmosfera, litosfera etc). 

Pe noi ne interesează spațiul de interferență dintre geosfere: scoarța terestră populată. Aici mediul natural interacționează cu societatea umană constituind împreună un spațiu nou. 




sâmbătă, 30 mai 2020

Marile ansambluri economice și geopolitice ale lumii - clasa a X-a

Aspecte generale

Din Antichitate până în sec XX, marile ansambluri geopolitice au fost reprezentate de imperiile coloniale. Metropolele erau cele care decideau profilul economic, culturile agricole, exploatarea resurselor din regiunile cucerite.
Din sec al XX-lea divizarea lumii s-a făcut din motive politice, ideologice, economice: lumea a fost împărțită în EST (țări comuniste cu o economie centralizată, planificată) și VEST (țări capitaliste cu economie de piață). După 1989 (Căderea Zidului Berlinului), regimurile totalitare din Europa de EST dispar și opoziția Est -Vest dispare.

Ansambluri militare

În perioada anterioară anului 1990 au existat 2 blocuri militare rivale NATO și Organizația Tratatului de la Varșovia.
NATO a fost înființată în 1949, are sediul la Bruxelles și numără 30 de membri.
Obiectivul principal este menținerea și dezvoltarea capacității individuale și colective de rezistență împotriva unui atac armat, apărarea păcii, descurajarea oricărei forme de agresiune. Mai multe informații despre NATO găsiți aici.
Tratatul de la Varșovia a fost înființat în 1954, cu sediul la Moscova. A reunit 7 state (Bulgaria, Cehoslovacia, RD Germană, Polonia, România, Ungaria și URSS):
Statele membre

SEATO (Organizația Tratatului Asiei de SE) cu Australia, Filipine, Franța, Malaysia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, SUA, și Marea Britanie; și
CENTO (Organizația Tratatului Central): Iran, Pakistan, Turcia, SUA, Marea Britanie) au avut, ambele o existență efemeră și s-au dizolvat.

Ansambluri economice

Atlantic - Asia - Pacific
Zona Atlanticului s-a impus datorită marilor imperii coloniale, apoi revoluția industrială a avut un rol decisiv în dezvoltarea accelerată a țărilor din V Europei și a SUA.
Din mileniul III zona Asia Pacific devine un pol de interes geoeconomic și geopolitic (China, Japonia, Coreea de Sud, Indonezia, Malayesia, Myanmar, Thailanda, Singapore)

UE
Cu cele 27 de țări componente, Uniunea Europeană continuă să joace un rol important în zona economică și geopolitică pe plan european și mondial. În cadrul UE există o piață unică, granițele sunt deschise pentru cetățenii uniunii, mărfurile circulă liber și există o monedă comună: euro.
Caracteristici economice:
  • PIB egal cu al SUA
  • industrie diversificată (automobile, aviaoane, electronice, nave, petrochimie, farmaceutică etc)
  • locul I la exporturi și la importuri
  • căile de comunicații cele mai dezvoltate din lume
  • concentrează cele mai importante fluxuri turistice de pe Glob cu cele mai mari venituri din turism.
Format:Hartă UE - Wikipedia

ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de SE)
Ocupă Peninsula Indochina și arhipelagurile Indonezian și Filipinez. Obiectivele asociației: creștere economică, progres social, dezvoltare culturală, promovarea păcii, zonă de liber schimb. Caracteristici economice:
  • ritm de creștere economică rapid
  • agricultură joacă un rol important (25% din producția de orez și 90% din producția de cauciuc natural)
  • deține monopolul la zăcămintele și producția de staniu
  • deficitară la infrastructură (transporturi)
  • importantă zonă turistică mondială
ASEAN Needs Stronger Commitment to Address Challenges - SME ...

marți, 19 mai 2020

Serviciile - clasa a X-a

Transporturile

Transporturile asigură deplasarea mărfurilor și a persoanelor, interconectarea localităților și dezvoltarea legăturilor economice și sociale cu alte țări.
Transporturile au cunoscut o creștere din a doua jumătate a secolului al XX-lea odată cu explozia demografică și economică pe care omenirea le-a înregistrat.
Caracteristicile sistemului de transporturi sunt:
  • rețelele aeriene și maritime sunt tot mai dense
  • diversificarea mijloacelor de transport
  • viteză tot mai mare de deplasare (1000 km/h la avioanele cu reacție tip Boeing, 2000-2700 km/h la avioanele supersonice)
  • aparișia trenurilor de mare viteză (250-300 km/h)
  • camioanele ating 120 km/h pe autostrăzi
  • creșterea capacității de transport (300.000-500.000 tdw la navele maritime și 500 locuri în aviaone).

Transporturile feroviare 

Prezintă importanță în transportul de persoane și de marfă pe distanțe medii și mari. Capacitatea, viteza și siguranța au făcut din transporturile feroviare printre cele mai importante mijloace de transport.
Apărute în sec. al XIX-lea, transporturile feroviare s-au dezvoltat în Europa și America de Nord apoi s-au răspândit și în celelalte continente. Cea mai extinsă rețea este prezentă în SUA.
Se remarcă magistralele transcontinentale:
  • New York - Los Angeles,
  • Boston - Chicago - Seattle,
  • Jacksonville - New Orleans - Phoenix - Los Angeles
  • Transandinul: Buenos Aires - Valparaiso
  • Transaustralianul: Petrh - Melbourne - Sydney
  • Lagos - Mombasa
  • Transsiberianul: Moskova - Vladivostok (9.300 km) (alte informații aiciaici, aici și aici)
  • transtibetanul: Qinghai - Tibet

Transporturile rutiere

Transporturile rutiere le completează pe cele feroviare putând ajunge în locuri mai greu accesibile.
Magistralele rutiere:
  • Panamericana (27.000 km) - străbate america de la N-S, pe latura pacifică,
  • Transamazonianul (5.500 km)
  • Transsaharianul (3.200 km)
Cea mai mare rețea rutieră este în Europa și în America de nord. La polul opus se află regiunile deșertice (Sahara, Kalahari, Gobi, Arabia), cele nord canadiene, podișurile înalte (Pamir, Tibet) sau zonele acoperite cu păduri tropicale.
Importanță prezintă autostrăzile. Apărute în America de N și Europa Vestică, astăzi sunt prezente în tot mai multe țări (Japonia, Coreea de Sud, Arabia Saudită, EAU, Australia etc).
Cele mai mari parcuri auto sunt în SUA, Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Franța, Spania, Japonia ș.a.

Transporturile maritime

Prezintă importanță pentru transportul de mărfuri pe distanțe mari și foarte mari. Prezintă câteva avantaje: pot transporta cantități foarte mari de mărfuri și sunt cele mai ieftine mijloace de transport.
Transporturile maritime au permis dezvoltarea unor centre industriale în zona porturilor (primesc materiile prime de la distanțe mari).
Se deosebes 3 spații economice mari care sunt interconectate prin transporturile navale: America de Nord, Asia-Pacific și Europa Occidentală. 

Porturile

După structura traficului de mărfuri se deosebesc:
  • petroliere - Ras Tannurah (Arabia Saudită), Mena al Ahmadi (Kuweit), Houston (SUA)
  • miniere -  Narvik (Norvegia, min. de fier), Cardiff (Marea Britanie, cărbune), Gdansk (Polonia)
  • pentru lemn - Arhanghelsk (Rusia)
  • cerealiere - La Plata (Argentina)
  • cafea - Santos (Brazilia)
  • pentru pescuit - Reykjavik (Islanda)
  • complexe: Rotterdam (cel mai mare port din lume, Olanda), Hamburg, Londra, Le Havre (Franța), Genova (Italia), Constanța (cel mai mare port la Marea Neagră), New York, Los Angeles, Rio de Janeiro, Tokyo, Shanghai, Hong Kong, Singapore, Melbourne, Cape Town, Port Suez ș.a. 

Transporturile fluviale și lacustre

Axe de transport fluvial: pe Rhin (Duisburg, cel mai mare port fluvial din lume), pe Dunăre, pe Volga, Oder-Elba, Mississippi, Sf. Laurențiu, La Plata, Amazon, Nil, Changjiang, Huang He, Mekong, Gange.
Lacuri pe care se practică un transport maritim intens sunt: Marile Lacuri Americane (porturi: Duluth, Chicago, Detroit, Toronto).

Transporturile aeriene

Acestea sunt cele mai rapide, mai sigure și mai scumpe mijloace de transport.Cele mai mari aeroporturi din lume sunt aici.

Comerțul

Comerțul reprezintă schimbul de produse prin vânzare - cumpărare. Se poate vorbi despre un comerț interior, desfășurat în interirul unui stat și despre un comerț exterior (internațional).
Principalii actori ai comerțului internațional de mărfuri, 2017 (miliarde EUR): UE, China, SUA.
   
În domeniul exportului de materii prime minerale și agricole se remarcă:
  • Golful Persic, Africa de N, Golful Mexic (petrol),
  • America de S, Africa la S de Sahara, Australia (minereuri feroase și neferoase),
  • America de N, Europa Occidentală (cereale),
  • America Latină, Africa la S de Sahara, Asia de SE (plante tropicale),
  • America Latină, Australia, Noua Zeelandă, Europa V (animale și produse animaliere)
  • SUA, Canada, UE, Australia (grâu),
  • Brazilia, India, Australia (zahăr),
  • Europa V, SUA, Asia de SE, China (electronice)
  • UE, SUA, Japonia (automobile)
  • SUA, Canada, Australia (aluminiu).

Turismul

Turismul a devenit astăzi o activitate economică foarte importantă în PIB-ul țărilor. (în țări precum Bahamas sau Barbados, turismul reprezintă principala sursă de venituri, iar în Franța sau Spania, veniturile aduse de turism îl situează printre domeniile de economice de frunte).
Resurse turistice și forme de turism
  • resurse naturale: potențialul reliefului (carstic, vulcanic, colinar, deltaic); potențialul hidrografic (fluvii, râuri, cascade, izvoare minerale sau termale); potențialul vegetației și faunei (păduri, parcuri și rezervații naturale), potențialul climei.
  • resurse antropice: monumente istorice, arhitectonice și de artă, muzee, colecții etc.

Forme de turism:

  • balnear-maritim - litoralul Mării Mediterane (Palma de Mallorca, Cannes, Nisa, San Remo; insulele grecești și stațiunile turcești: Antalya); litoralul Mării Negre (Mamaia, Neptun Saturn, Eforie, Ialta, Soci, Albena); litoralul Mării Caraibilor (Miami, Tampa, Malibu)
  • montan - Alpii (Chamonix, Vale d Aosta, Davos, Saint Morritz, Innsbruck), Carpați (Sinaia, Poiana Brașov)
  • de cură balneară - cu izvoare minerale - Evian, Karlovy Vary, Băile Herculane, Băile Felix (Europa), Palm Springs, Colorado Springs (America)
  • cultural-istoric - „orașe muzeu” (Roma, Veneția, Toledo, Florența, Paris), castele (Franța - Valea Loirei)
  • comercial-expozițional - Frankfurt (Târgul de Carte)
  • sportiv - legate de mari competiții (olimpiade sau jocuri mondiale: Atlanta, Beijing, Sydney, Sapporo).

Marile zone turistice ale Terrei

  1. Litoralul mediteranean și al Atlanticului de E (Franța, Spania, Italia, Grecia, Turcia, Tunisia, Maroc)
  2. Europa Central-Nordică - Alpii și Carpații
  3. America de Nord - SUA, Canada, Mexic
  4. America Centrală și de Sud
  5. China și Indochina
  6. India și țările din jurul Golfului Persic











Deșerturile Asiei