Serviciile - clasa a X-a

Transporturile

Transporturile asigură deplasarea mărfurilor și a persoanelor, interconectarea localităților și dezvoltarea legăturilor economice și sociale cu alte țări.

Transporturile au cunoscut o creștere din a doua jumătate a secolului al XX-lea odată cu explozia demografică și economică pe care omenirea le-a înregistrat.

Caracteristicile sistemului de transporturi sunt:

• rețelele aeriene și maritime sunt tot mai dense
• diversificarea mijloacelor de transport
• viteză tot mai mare de deplasare (1000 km/h la avioanele cu reacție tip Boeing, 2000-2700 km/h la avioanele supersonice)
• aparișia trenurilor de mare viteză (250-300 km/h)
• camioanele ating 120 km/h pe autostrăzi
• creșterea capacității de transport (300.000-500.000 tdw la navele maritime și 500 locuri în aviaone).

Transporturile feroviare 

Prezintă importanță în transportul de persoane și de marfă pe distanțe medii și mari. Capacitatea, viteza și siguranța au făcut din transporturile feroviare printre cele mai importante mijloace de transport.

Apărute în sec. al XIX-lea, transporturile feroviare s-au dezvoltat în Europa și America de Nord apoi s-au răspândit și în celelalte continente. Cea mai extinsă rețea este prezentă în SUA.

Se remarcă magistralele transcontinentale:

• New York - Los Angeles,
• Boston - Chicago - Seattle,
• Jacksonville - New Orleans - Phoenix - Los Angeles
• Transandinul: Buenos Aires - Valparaiso
• Transaustralianul: Petrh - Melbourne - Sydney
• Lagos - Mombasa
• Transsiberianul: Moskova - Vladivostok (9.300 km) (alte informații aici, aici, aici și aici)
• transtibetanul: Qinghai - Tibet

Transporturile rutiere

Transporturile rutiere le completează pe cele feroviare putând ajunge în locuri mai greu accesibile.

Magistralele rutiere:

• Panamericana (27.000 km) - străbate america de la N-S, pe latura pacifică,
• Transamazonianul (5.500 km)
• Transsaharianul (3.200 km)

Cea mai mare rețea rutieră este în Europa și în America de nord. La polul opus se află regiunile deșertice (Sahara, Kalahari, Gobi, Arabia), cele nord canadiene, podișurile înalte (Pamir, Tibet) sau zonele acoperite cu păduri tropicale.

Importanță prezintă autostrăzile. Apărute în America de N și Europa Vestică, astăzi sunt prezente în tot mai multe țări (Japonia, Coreea de Sud, Arabia Saudită, EAU, Australia etc).

Cele mai mari parcuri auto sunt în SUA, Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Franța, Spania, Japonia ș.a.

Transporturile maritime

Prezintă importanță pentru transportul de mărfuri pe distanțe mari și foarte mari. Prezintă câteva avantaje: pot transporta cantități foarte mari de mărfuri și sunt cele mai ieftine mijloace de transport.

Transporturile maritime au permis dezvoltarea unor centre industriale în zona porturilor (primesc materiile prime de la distanțe mari).

Se deosebes 3 spații economice mari care sunt interconectate prin transporturile navale: America de Nord, Asia-Pacific și Europa Occidentală. 

Porturile

După structura traficului de mărfuri se deosebesc:

• petroliere - Ras Tannurah (Arabia Saudită), Mena al Ahmadi (Kuweit), Houston (SUA)
• miniere -  Narvik (Norvegia, min. de fier), Cardiff (Marea Britanie, cărbune), Gdansk (Polonia)
• pentru lemn - Arhanghelsk (Rusia)
• cerealiere - La Plata (Argentina)
• cafea - Santos (Brazilia)
• pentru pescuit - Reykjavik (Islanda)
• complexe: Rotterdam (cel mai mare port din lume, Olanda), Hamburg, Londra, Le Havre (Franța), Genova (Italia), Constanța (cel mai mare port la Marea Neagră), New York, Los Angeles, Rio de Janeiro, Tokyo, Shanghai, Hong Kong, Singapore, Melbourne, Cape Town, Port Suez ș.a. 

Transporturile fluviale și lacustre

Axe de transport fluvial: pe Rhin (Duisburg, cel mai mare port fluvial din lume), pe Dunăre, pe Volga, Oder-Elba, Mississippi, Sf. Laurențiu, La Plata, Amazon, Nil, Changjiang, Huang He, Mekong, Gange.

Lacuri pe care se practică un transport maritim intens sunt: Marile Lacuri Americane (porturi: Duluth, Chicago, Detroit, Toronto).

Transporturile aeriene

Acestea sunt cele mai rapide, mai sigure și mai scumpe mijloace de transport.Cele mai mari aeroporturi din lume sunt aici.

Comerțul

Comerțul reprezintă schimbul de produse prin vânzare - cumpărare. Se poate vorbi despre un comerț interior, desfășurat în interirul unui stat și despre un comerț exterior (internațional).

Principalii actori ai comerțului internațional de mărfuri, 2017 (miliarde EUR): UE, China, SUA.

Sursa: Eurostat (ext_lt_introle) și (ext_lt_intercc)

   

În domeniul exportului de materii prime minerale și agricole se remarcă:

• Golful Persic, Africa de N, Golful Mexic (petrol),
• America de S, Africa la S de Sahara, Australia (minereuri feroase și neferoase),
• America de N, Europa Occidentală (cereale),
• America Latină, Africa la S de Sahara, Asia de SE (plante tropicale),
• America Latină, Australia, Noua Zeelandă, Europa V (animale și produse animaliere)
• SUA, Canada, UE, Australia (grâu),
• Brazilia, India, Australia (zahăr),
• Europa V, SUA, Asia de SE, China (electronice)
• UE, SUA, Japonia (automobile)
• SUA, Canada, Australia (aluminiu).

Turismul

Turismul a devenit astăzi o activitate economică foarte importantă în PIB-ul țărilor. (în țări precum Bahamas sau Barbados, turismul reprezintă principala sursă de venituri, iar în Franța sau Spania, veniturile aduse de turism îl situează printre domeniile de economice de frunte).

Resurse turistice și forme de turism

• resurse naturale: potențialul reliefului (carstic, vulcanic, colinar, deltaic); potențialul hidrografic (fluvii, râuri, cascade, izvoare minerale sau termale); potențialul vegetației și faunei (păduri, parcuri și rezervații naturale), potențialul climei.
• resurse antropice: monumente istorice, arhitectonice și de artă, muzee, colecții etc.
  

Forme de turism:

• balnear-maritim - litoralul Mării Mediterane (Palma de Mallorca, Cannes, Nisa, San Remo; insulele grecești și stațiunile turcești: Antalya); litoralul Mării Negre (Mamaia, Neptun Saturn, Eforie, Ialta, Soci, Albena); litoralul Mării Caraibilor (Miami, Tampa, Malibu)
• montan - Alpii (Chamonix, Vale d Aosta, Davos, Saint Morritz, Innsbruck), Carpați (Sinaia, Poiana Brașov)
• de cură balneară - cu izvoare minerale - Evian, Karlovy Vary, Băile Herculane, Băile Felix (Europa), Palm Springs, Colorado Springs (America)
• cultural-istoric - „orașe muzeu” (Roma, Veneția, Toledo, Florența, Paris), castele (Franța - Valea Loirei)
• comercial-expozițional - Frankfurt (Târgul de Carte)
• sportiv - legate de mari competiții (olimpiade sau jocuri mondiale: Atlanta, Beijing, Sydney, Sapporo).

Marile zone turistice ale Terrei

1. Litoralul mediteranean și al Atlanticului de E (Franța, Spania, Italia, Grecia, Turcia, Tunisia, Maroc)
2. Europa Central-Nordică - Alpii și Carpații
3. America de Nord - SUA, Canada, Mexic
4. America Centrală și de Sud
5. China și Indochina
6. India și țările din jurul Golfului Persic
   

Clasa a X-a Regiunile industriale

Regiunile industriale

Industria a reușit să polarizeze, în timp, celelate activități socio-economice dintr-un teritoriu ducând la structurarea lor. Treptat s-a manifestat tendința de concentrare teritorială a industriei apărând astfel regiunile industriale.
Regiunile industriale sunt spații în care activitățile industriale sunt dominante. Această concentrare a industriei este determinată de o serie de factori:

• existența unor materii prime în apropiere
• prezența unei forțe de muncă
• infrastructură de transport
• politici de investiții
• tradiția unor activități industriale din arealul respectiv.

Pe glob se disting mai multe tipuri de regiuni industriale:

1. Regiuni industriale bazate pe tradiția meșteșugărească (textile, pielărie-încălțăminte, prelucrarea metalului sau a lemnului etc). Așa au apărut primele regiuni industriale în Flandra, Lyon, Catalonia (textile), Boemia centrală și Saxonia (sticlărie, porțelan), Elveția centrală (ceasornicărie). Apoi au s-au dezvoltat aici și alte ramuri industriale care dau azi un caracter complex acestor regiuni: ind. energetică, prelucrarea metalelor, construcții de mașini, ind. chimică (Lille, Barcelona, Praga, Dresda etc).

2. Regiuni industriale formate pe baza resurselor energetice și de minereuri - localizate în proximitatea acestor resurse. 

- regiuni carbonifere: West Middland în Anglia, Ruhr în Germania, Silezia Superioară în Polonia, Donbas în Ucraina sau Petroșani în țara noastră.

- regiuni petrolifere: Golful Mexic (SUA, Mexic, Venezuela), Golful Persic, Marea Caspică (Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan), Marea Nordului (Marea Britanie, Norvegia, Olanda),

- regiuni metalurgice - Lorena (Franța), Ural (Rusia), Baia Mare în România, Copper belt în Zambia.
3. Regiuni industriale de tip urban și portuar cu câteva subtipuri:
- regiuni urbane - capitalele (Moscova, Paris, Londra, Budapesta etc) sau „metropole economice” (Milano-Torino, Sao Paulo - Belo Horizonte),
- regiuni portuare -  Tamisa, Sena inferioară, Golful Tokyo, Shanghai, Hong Kong, New York, Rhin - Marea Nordului (Rotterdam - Amsterdam), Singapore.
4. Regiuni industriale mixte  - se suprapun peste conurbații și megalopolisuri: Ruhr - Rhin, Randstadt Holland, Marile Lacuri din America de Nord etc.

Temă
Caracterizați o regiune industrială la alegere precizând următoarele elemente: localizare, vârsta, factorii genetici ai apariției acestei regiuni industriale, profilul în timp (evoluția ramurilor industriale) și câteva caracteristici.

   

Vibrația Pământului a scăzut!

Vibrația Pământului a scăzut.

clasa a X-a Industria energiei electrice

Industria energiei electrice apare în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, pe baza valorificării energiei apelor – prima centrală electrică fiind o hidrocentrală (La 30 septembrie 1882, prima centrală hidroelectrică din lume a început să funcționeze pe râul Fox din Appleton, Wisconsin, SUA. Detalii aici)

Ulterior sursele de energie se diversifică: termocentrale, atomocentrale, centrale geotermice, centrale solare, centrale eoliene etc

Astăzi doar 3 tipuri de centrale electrice asigură aproape toată producția mondială care a fost de 26.614.800 GWh în 2018. Acestea sunt : termocentralele, hidrocentralele și atomocentralele.

Termoenergia

- termocentralele (TC) produc cca 60-65% din energia totală

-TC utilizează cărbuni, petro și gaze naturale

-TC sunt preponderente în zonele în care acești combustibili fosili se găsesc în cantități f mari: Golful Persic, Golful Mexic, Rusia, Africa de Nord, Germania, Polonia.

Cele mai mari TC sunt aici

Taichung (China), a treia mare centrală pe cărbune, la 5.500 MWe

Hidroenergia

Capacitatea hidroenergetică a râurilor de pe Glob este de cca 6 mil MW

Cel mai mare potențial îl au râurile din Asia (+40%), urmate de râurile din America și din Africa (cu câte 20% fiecare)

Dintre fluviile cu forță energetică mare enumerăm: Congo, Nil, Zambezi, Volga, Enisei, Brahmaputra, Changjiang, Columbia, Parana, Dunărea.

Țări cu pondere mare a hidroenergiei în producția proprie de energie sunt: Norvegia, Canada, Brazilia

Alte țări cu HC: SUA, China, Japonia

Cele mai mari 10 HC din lume le găsiți listate aici

The Three Gorges Dam is located in China

Atmoenergia

- apare și se dezvoltă de la mijlocul sec. XX

- utilizează elemente radioactive (uraniu, plutoniu, thoriu)

- la începutul mileniului III erau în funcțiune 450 atomocentrale (AC) în peste 30 de țări și alte 100 AC în construcție.

După accidentele de la Cernobîl și Fukushima-Daiichi elanul acestor centrale s-a mai temperat. Germania, de exemplu, intenționează să-și închidă toate AC până în 2022 (detalii aici).

Centralele geotermale

Utilizează căldura din interiorul scoarței terestre

Este valorificată în țările situate în proximitatea Cercului de Foc al Pacificului (SUA, Japonia, Filipine, Noua Zeelandă, Indonezia) sau a Dorsalei Medio-Atlantice (Islanda) ori în Bazinul Mediteranean (Italia)

Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru transformarea puterii apei geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, depinzând dupa starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia. Mai multe detalii aici

clasa a X-a: Industria

Industria
Evoluția activităților indistriale

Industria este o ramură a economiei care extrage și prelucrează materii prime pe care le transformă în produse finite.
Industria apare și se dezvoltă în sec. al XVIII-lea, când a avut loc prima revoluție industrială. Aceasta a fost facilitată de invenția motorului cu abur (James Watt, 1783). Acum practic începe să fie folosit motorul cu abur în detrimentul utilajului rudimentar, iar cărbunele înlocuiește lemnul. Industria modernă este legată de marea producție mașinistă care s-a declanșat în Anglia, iar mai apoi în țări precum Germania, Franța, Olanda, SUA, Japonia ș.a. În această perioadă centrele industriale apar în vecinătarea resurselor și în porturi (aici soseau materiile prime pe cale maritimă).
La sfârșitul sec. al XIX-lea are loc a doua revoluție industrială caracterizată prin:
- producerea și folosirea energiei electrice,
- utilizarea motorului cu ardere internă (pe baza produselor petroliere),
- utilizarea mijloacelor de transport moderne,
- apariția unor ramuri industriale noi: chimică, electrometalurgică, aeronautica etc
- localizarea centrelor industriale în marile orașe (unde există forță de muncă și piață de desfacere),
- producția industrială atinge valori foarte mari, namaiîntâlnite.
La finele sec. a XX-lea, are loc a treia revoluție industrială bazată pe:
- un progres rapid al științei și tehnologiei,
- utilizarea energiei nucleare,
- apariția produselor electronice, odată cu inventarea tranzistorului și a microprocesorului
- dezvoltarea telecomunicațiilor și a computerelor
- roboți industriali.
Din mileniul III putem vorbi despe a patra revoluție industrială. Debutează odată cu apariția internetului și se bazează pe digitalizare.

Pentru a descoperi care va fi a cincea revoluție industrială te invit să citești articolul de aici și să urmărești acel grafic cu cele mai mari companii din lume care și-au schimbat ierarhia de-a lungul ultimilor ani. Este ffff interesant!

Am terminat resursele Pământului și consumăm din capitalul generațiilor viitoare

Un articol excelent pe care l-am preluat de aici: https://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?uNewsID=350715

Azi am terminat bugetul pe care natura ni-l oferă în fiecare an, conform datelor Global Footprint Network (GFN). Ziua în care se termină resursele generate de Pământ, Earth Overshoot Day (n.r. EOD - Ziua Suprasolicitării Pământului), marchează data când solicitările umanității depășesc capacitatea de regenerare a Pământului în acel an. În ultimii 20 de ani, această zi a ajuns să fie cu trei luni mai devreme, recordul fiind anul acesta, pe 29 iulie. Asta înseamnă că umanitatea folosește în prezent natura de 1,75 ori mai rapid decât ecosistemele planetei noastre se pot regenera, echivalentul a 1,75 planete.

Acest lucru devine din ce în ce mai vizibil: culorile care ne definesc dispar și, odată cu ele, natura pe care ne bazăm. Impactul consumului excesiv se vede: lipsa apei în anumite zone, deșertificarea, eroziunea solului, scăderea productivității solurilor, defrișările și fenomenele negative cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, colapsul unor stocuri de pește și schimbările climatice. Consumul excesiv diminuează resursele pe care le avem, dar și capacitatea de refacere a acestora. Iar epuizarea stocurilor și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să colapseze. De aceea este important să acționăm acum, la toate nivelurile.

Dacă reușim să mutăm Earth Overshoot Day  câte 5 zile în fiecare an, umanitatea se va putea încadra din nou în limitele resurselor unei singure planete pe an, până în 2050. GFN oferă date cu privire la impactul pe care l-ar avea schimbările din fiecare sector.

Transpotul personal contribuie cu 17% la amprenta ecologică a umanității. Dacă am reduce utilizarea mașinilor cu 50% la nivel mondial și ne-am asuma că o treime din distanța parcursă, în prezent, cu mașina este înlocuită cu transportul public, iar restul de mersul pe jos sau bicicleta, EOD s-ar muta cu 11,5 zile mai târziu.

Hrana contribuie cu 26% la amprenta umanității. O treime din hrana produsă în lume, pentru consumul uman, este risipită și înseamnă 9% din amprenta noastră. Dacă la nivel global am reduce risipa alimentară la jumătate, la nivel de retail și consumatori, EOD ar fi cu 10 zile mai târziu. Dacă am înlocui 50% din consumul de carne cu hrană vegetariană, am muta data 15 zile (din care 10 zile doar pentru că am reduce emisiile de metan de la animale).

În prezent,  emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa moștenire datorii uriașe generațiilor viitoare: amprenta de carbon reprezintă 60% din cererea omenirii asupra naturii. Dacă am reduce emisiile de carbon din amprenta noastră cu 50%, am ajunge să consumăm resursele a 1,2 planete, în loc de 1,75, iar EOD ar fi mai târziu cu 93 de zile. De asemenea, dacă ar fi folosite corespunzător, tehnologiile existente pentru clădiri, procese industriale și producerea de electricitate ar putea muta EOD cu 21 de zile, fără să se piardă din productivitate sau confort.

Împreună, putem proteja biodiversitatea din România

WWF a lansat recent campania Culori pe cale de dispariție, ce aduce în atenția publicului cinci cauze pentru care WWF acționează în România - păduri, Dunăre și Deltă, ursul brun, sturionii și zimbrii. Campania faciliteaza implicarea și acțiunea, începând cu simplul gest de a adopta culoarea preferată din natură și de a vorbi, în rețeaua socială proprie, despre cauza pe care o simbolizează această culoare sau de a face o donație pentru a susține proiectele WWF. 

Notă pentru editori:
- Mai multe detalii despre Earth Overshoot Day la www.overshootday.org
- Calculează-ți amprenta ecologică: http://www.footprintcalculator.org/
- Soluții: https://www.overshootday.org/solutions/
- Vezi informații detaliate despre fiecare țară: http://data.footprintnetwork.org/index.html#/ 
- Harta cu soluții: https://movethedate.overshootday.or

statele lumii

Anul acesta ne propunem să învățăm statele lumii. Pe hartă.

Pentru acest demers am gândit o serie de aplicații la clasă.

Grupări de state:

- ASEAN - ce țări intră în această asociație? (Laos, Vietnam, Indonezia, Filipine, Brunei, Cambodgia, Malaysia, Myanmar, Singapore, Thailanda )

- MERCOSUR - Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay

- NAFTA  - Mexic, SUA, Canada

-UE - Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda, Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria, Letonia, Lituania, Estonia, Germania, Croația, Slovenia, Polonia, Danemarca, Irlanda, Islanda, Finlanda, Suedia, Cipru, Malta

Țări andine: Ecuador, Peru, Bolivia, Chile, Argentina, Venezuela, Columbia (190 mil loc)

Țări alpine: Franța, Italia, Elveția, Germania, Austria, Lichtenstein, Monaco, Slovenia,

Țări sahariene: Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan și o mică parte din Senegal, Burkina Faso

Țări din Peninsula Arabia: Bahrain, Kuwait, Qatar, Arabia Saudită, EAU, Yemen, Oman,

Țări mediteraneene: Spania, Franța, Monaco, Italia, Malta, Bosnia și Herțegovina, Croația, Albania, Muntenegru, Grecia, Liban, Siria, Israel, Egipt, Algeria, Tunisia, Libia, Maroc,

Țările Americii Centrale: Guatemala, Belize, Salvador, Honduras, Nicaragua, Costa Rica, Panama,

Țările din Golful Persic: Iran, Irak, Kuwait, EAU, Arabia Saudită, Bahrain, Qatar,
Statele caucaziene: Georgia, Armenia, Azerbaidjan
Statele din Orientul Apropiat: Liban, Israel, Iordania, Siria,
Orientul Mijlociu: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait, Bahrain, Qatar, Iran, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia, Turcia, Oman, Yemen