vineri, 15 martie 2019

Așezările Americii

Orașele
America este continentul cel mai urbanizat: 70-75% din populație trăiește în orașe.
Specifice sunt marile aglomerații urbane, megalopolisurile:
Boswash (Boston - New York - Philadelphia - Baltimore - Washington) cu peste 40 mil. loc.
MArilor Lacuri - 50 mil locuitori - Chicago, Toronto, Detroit, Montreal, Mineapolis -St. Paul,

marți, 12 martie 2019

Populația Americii

America numără peste 1 miliard de locuitori.
Densitatea medie este de 25 loc/kmp.
Zone cu densități mari: litoralul atlantic al SUA, zona Marilor Lacuri, sudul litoralului pacific al SUA, litoralul Golfului Mexic, zona Sao Paolo - Rio de Janeiro.
Zone cu densități mici: cele polare nordice, zonele montane, pădurea amazoniană, Patagonia.
Grupele rasiale: băștinașii - amerindienii; albii - urmașii colonoștilor europenei; negrii- urmașii sclavilor africani.

Țărmurile Europei BAC

Pentru cei care doresc să învețe/ să se verifice la tema Țărmurile Europei, pot folosi această hartă. Am marcat pe ea semnul „?” pentru acele elemente pe care trebuie să le cunoașteți.

Tipuri de țărmuri

țărmurile cu fiorduri - sunt specifice în N Europei (litoralul norvegian al Scandinaviei, nordul Scoției, nordul Irlandei și în Islanda).  Fiordurile acestea sunt foste văi glaciare inundate de apa oceanului.
așa arată un fiord

țărmurile cu riass - apar pe litoralul NV al Spaniei. Sunt de fapt golfuri înguste și ramificate invadate de apa oceanului.
țărmul dalmatin / dalmatic - este specific pe litoralul Mării Adriatice, în Croația. Se caracterizează prin insule și insulițe alungite paralele cu țărmul
țărmul cu estuare - sunt specifice pe țărmurile cu maree; estuarul este de fapt gura de vărsare a unui fluviu largă cu aspect de pâlnie. ex: estuarul Garonne (Franța)
țărmul cu lagune - în Marea Neagră și Marea Baltică. Lagunele sunt foste golfuri închise cu un cordon de nisip (Razim, Sinoe în țara noastră)
țărmul cu limanuri - tot la Marea Neagră sunt întâlnite (România, Ucraina). Limanurile maritime sunt lacuri formate prin bararea gurii de vărsare a unui râu în mare. ex. limanul Nistrului sau al Niprului.
țărmuri cu delte - sunt întâlnite pe litoralul mărilor cu maree foarte mică. ex la Marea Neagră - Delta Dunării, la Marea Caspică - Delta Volgăi, cea mai mare din Europa.

duminică, 3 martie 2019

test Atmosferă clasa a IX-a

După trei săptămâni la Atmosferă urmează un test scurt pe 2 rânduri:
1. Caracterizați atmosfera precizând: compoziția și structura
2. Caracterizați primul înveliș al atmosferei de lângă scoarța terestră
3. Factorii genetici ai climei: Radiația solară
4. Climatul ecuatorial.

1. Caracterizați atmosfera precizând: culoarea și compoziția
2. Caracterizați învelișul exterior al atmosferei
3. Factorii genetici ai climei: vânturile
4. Climatul subecuatorial.
  

joi, 28 februarie 2019

Relieful Europei BAC




Relieful Europei

- altitudini cuprinse între 0-4.807 m (Vf. Mont Blanc, Mț. Alpi), 

- dacă luăm în calcul Marea Caspică și Mț Caucaz, atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28 m (în apropierea M. Caspice) și 5.642 m (Vf. Elbrus, Mț Caucaz)
Principalele unități de relief sunt:

-unități de platformă precambriene (relief foarte vechi): Scutul Baltic și Platforma Est-Europeană

-unități de orogen: caledoniene: Mț. Scandinaviei, Mț Grampiani, hercinice: Masivul Central Francez, Masivul Renan, Mț Vosgi, Mț. Pădurea Neagră, Mț Hartz, Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț. Rodopi, Podișul Meseta, Pod. Boemiei, Pod. Ardeni; alpine:Mț. Alpi, Pirinei, Sierra Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz

-activitatea vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali, în Masivul Central Francez

-vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli) și în Islanda (Heckla)

Tipuri de relief

1.relief glaciar montan cuaternar

-se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz

-s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene

2.relief glaciar montan actual (ghețari actuali)

-apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,

-s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene

3.relieful vulcanic

-se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)

-se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene asupra rocilor vulcanice

-forme de relief: conuri și cratere vulcanice

4.relieful petrografic:

-relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate cu CO2 care dizolvă aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț Apuseni; forme carstice

-relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a reacționa la eroziune a rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei, Carpați; forme de relief: stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)

-relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de eroziune a agenților externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de relief greoaie, masive, abrupturi, coloane verticale,

-relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de acumulare eoliană; apare în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip, depresiuni eoliene

-relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață apar crovuri și găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune.
5.relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor; forme de relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane
6.relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme: delte, grinduri, limane fluvio-maritime
7.relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje, lagune, limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței, țărmul dalmatic din Croația
8.relief submarin - creat prin eroziune și acumulare submarină; forme: platforma continentală.

Unitățile majore de relief

Munții Scandinaviei (Alpii Scandinaviei)
- situați în Pen. Scandinaviei (Norvegia/Suedia)
- formați în orogeneza caledoniană și apoi ridicați în orogeneza alpină
- altitudini maxime de peste 2.000 m
- ghețari montani actuali
- relief glaciar
- aspect de platouri create de calota glaciară
- prezintă văi cu versanți abrupți spre ocean, formând fiorduri.

Munții Penini
- în Marea Britanie
- mț vechi cu structuri caledoniene și hercinice
- alt. max sub 900 m
- mț joși cu aspect de podiș în partea centrală

Munții Pirinei
- situați în NE Spaniei, la granița cu Franța
- orogeneza alpină
- altit. de peste 3.000 m
- masivi, relief glaciar (circuri, văi și creste glaciare)

Munții Sierra Nevada
- S Spaniei
- orogeneza alpină
- altitudini peste 3.000 m
- aci se găsesc ce mai sudici ghețari din Europa (pentru că depășesc 3000 de m)

Munții Alpi
- lanț montan cu o lungime de peste 1.200 km
- orogeneza alpină
- altitudini de peste 4.000 m (4.807 m Vf. Mont Blanc)
- alcătuiți din șisturi cristaline și pe alocuri apar calcare și dolomite
- masivitate ridicată
- ghețari montani actuali, de tip alpin
- relief glaciar bine dezvoltat
- relief carstic în partea E
- importantă regiune turistică (Chamonix, Davos, Innsbruck)

Munții Apenini
- în Peninsula Italică
- orogeneza alpină
- altitudinea maximă 2.914 m (Vf. Gran Sasso)
- alunecări de teren în N
- cu vulcani activi (Etna, Vezuviu) și stinși
- relief vulcanic (conuri și cratere)

Munții (Alpii) Dinarici
- în NV Pen. Balcanice (Croația, Bosnia-Herțegovina)
- orogeneza alpină
- altitudini maxime peste 2.500 m
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș,
- relief carstic
- pe litoralul Adriatic au format un țărm de tip dalmatin

Munții Carpați
- se dezvoltă din Bazinul Vienei până la Valea Timokului (Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia)
- orogeneza alpină
- altitudinea max. 2.655 m (Vf. Gerlakovka - Mț Tatra)
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș
- fragmentați (depresiuni, culoare de vale)
- relief glaciar, relief carstic, relief vulcanic

Munții Balcani (Stara Planina)
- situați în Pen. Balcanică (Bulgaria), în prelungirea arcului Carpatic
- orogeneza alpină
- altitudini peste 2.300 m
- alcătuiți din șisturi, calcare, fliș

Munții Rodopi
- în S Bulgariei
- orogeneza hercinică, înălțați ulterior în orogeneza alpină
- altitudinea maximă peste 2.000 m

Munții Caucaz
- SE Europei
- orogeneza alpină
- 5.642 m Vf. Elbrus
- roci: granite, roci vulcanice, calcare, conglomerate
- relief glaciar pleitocen actual

Masivul Central Francez
- C Franței
- orogeneza hercinică
- 1.886 m Vf. Mt. Dore
- relief vulcanic puternic erodat în C și N
- relief carstic cu doline și chei în S și SV
- relief pe structură faliată cu grabene

Munții Pădurea Neagră
- SV Germaniei
- orogeneza hercinică
- h sub 1.500 m
- erodați

Munții Ural
- formează limita dintre Europa - Asia
- lungime peste 2.000 km
- orogeneza hercinică
- orientare N-S
- 1.894 m Vf. Narodnaia
- erodați, cu aspect de dealuri

Messeta Spaniolă
- Spania
- orogeneza hercinică
- relief alc. din podișuri (600-1.000 m), platouri pietroase și culmi (sierre)
- relief glaciar în sierre

Podișul Suediei (Norrland)
- dezoltvat pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar datorită acumulărilor morenaice
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Finlandei
- dezv pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar, datorită acumulărilor morenaice
- alt. max sub 1.500 m
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Volîno-Podolic
- în Ucraina
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 350-450 m

Podișul Valdai
- în Rusia
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 250 m

Podișul Ardeni
- în Belgia, Franța, Luxemburg
- format în orogeneza hercinică
- reprezintă vechi mț erodați puternic
- altit. 600-700 m

Podișul Boemiei
- în Cehia
- format în orogeneza hercinică
- altit. 340 m

Podișul Karst
- în Slovenia
- relief carstic foarte dezvoltat

miercuri, 27 februarie 2019

Poziția geografică, limitele și țărmurile Europei - BAC



- situată în emisfera nordică
- formează cu Asia un supercontinent, Eurasia
- limite: la N - Oc. Arctic,
la E - Mț Ural, fluviul Ural, la SE - Mț Caucaz, la S - Marea Mediterană și Marea Neagră, iar la V - Oc. Atlantic.

Țărmurile.

Este de ajuns să privești cu atenție harta și vei observa:

- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M. Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, M. Marmara,

- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,

- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia, Malta, Creta, Cipru,

- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,

- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,

- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei

- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne

- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică

- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică

- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră

- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru

- estuare - Sena, Tamisa, Elba.

marți, 26 februarie 2019

Vegetația, fauna și solurile României - BAC




stepa

- este răspândită în câmpii
- este formată din ierburi (iarba vântului, colilia)
- fauna : rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul)
- solurile : cernoziomurile (molisolurile)

silvostepa

- este răspândită în zonele de câmpii înalte și dealuri joase
- cuprinde pe lângă ierburi și arbuști
- fauna : rozătoare
- solul : cernoziom levigat

pădurea de stejar

- urcă până la 500 m altitudine
- specii de stejar : cerul, gorunul, stejarul pufos, stejarul brumăriu
- fauna : mistrețul, lupul, vulpea
- solul : brun-roșcat

pădurea de fag

- urcă până la 1200 m altitudine (dealurile subcarpatice, munții mai joși)
- pe lângă speciile de fag, întâlnim aici și ulmul, carpenul, teiul
- fauna : lupul, vulpea
- solul : brun de pădure

pădurea de conifere

- se dezvoltă până la altitudini de 1800 m (doar 1600 m în nordul țării pentru că este mai frig aici; acum știm de ce)
- cuprinde bradul, molidul, pinul
- fauna : ursul, cerbul, râsul
- solul : brun-acid, podzolul

pajiștile alpine

- apar la peste 1800 m
- vegetația este formată din jnepeni și ienuperi
- fauna : acvila, capra neagră
- solul - podzolul






Deșerturile Asiei