clasa a V-a Elemente și fenomene meteo

Principalele elemente meteo sunt: temperatura, precipitațiile și vânturile.
Temperatura aerului
- reprezintă gradul de încălzire / răcire a aerului (atmosferei)
- sursa încălzirii o reprezintă Soarele care străbate atmosfera, încălzește suprafața Pământului, iar aceasta la rândul ei încălzește aerul de deasupra; așadar, aerul de încălzește de jos în sus,
- temperatura aerului variază pe suprafața Pământului datorită mișcării de rotație (determină variații de la noapte la zi), mișcării de revoluție (variații de la un anotimp la altul), formei Pământului (determină scăderea temperaturii de la ecuator spre poli), natura suprafeței Pământului - apă sau uscat (uscatul de încălzește și se răcește brusc; apa se încălzește și se răcește foarte lent), relieful (cu creșterea altitudinii temperatura scade cu 6 C la fiecare 1.000 m)
Precipitațiile
- sunt particule de apă (în stare lichidă sau solidă) care ajung pe suprafața Pământului
- includ: ploaia, lapovița, ninsoarea, măzărichea, burnița, grindina
- ploaia cu durată scurtă se numește aversă
- ploile de durată și intense se numesc torențiale
- repartiția pe glob: în zona rece cad sub formă solidă (ninsoare), în zona temperată cad în cantități mari pe țărmurile vestice ale continentelor și mai puțin spre interiorul uscatului, în zona caldă precipitațiile sunt bogate în lungul ecuatorului și foarte scăzute în lungul tropicelor.
Vânturile
- sunt mișcări pe orizontală ale maselor de aer
- direcția: din zonele cu presiune mare spre zonele cu presiune joasă
- tipuri de vânturi: permanente (bat tot anul; vânturile polare, vânturile de vest, alizeele, calmele ecuatoriale), periodice (musonul, brizele), locale (crivățul, foehnul).

clasa a IX-a recapitulare după vacanța de iarnă

Salut!
După vacanța de iarnă m-am trezit cu 4 ore de recapitulare la dispoziție. Așa că m-am pregătit cu bilete pentru evaluare. Am pregătit 20 de bilete cu câte 4 întrebări:

biletul nr.1
1. Spune trei idei despre galaxii (definiție, exemple, forme etc)
2. forma Pământului
3. macroplacile tectonice
4. coordonatele Insulei Tasmania

biletul nr. 2
1. trei idei despre planete (definiție, exemple, tipuri etc)

2. ce sunt meridianele și paralelele?

3. fenomenele care se produc la capetele plăcilor tectonice

4. coordonatele Insulei Sri Lanka

biletul nr. 3
1. planetele Sistemului Solar

2. mișcarea de rotație

3. formele majore de relief

4. coordonatele Insulei Cuba

biletul nr. 4
1. trei idei despre Soare

2. mișcarea de revoluție 

3. curba hipsometrică

4. coordonatele Insulei Islanda

biletul nr. 5
1. interiorul Soarelui

2. axa Pământului

3. orogenezele - definiție, exemple

4. coordonatele Insulei Creta

biletul nr. 6
1. cum se produce o eclipsă de Soare?

2. consecințe ale mișcării de rotație

3. magmatismul

4. coordonatele Insulei Honshu

biletul nr. 7
1. teoria Big Bang

2. consecințe ale mișcării de revoluție

3. vulcanismul

4. coordonatele Insulei Madagascar

biletul nr. 8
1. formele de organizare a materiei în univers

2. solstițiile

3. elementele unui vulcan

4. coordonatele Insulei Madeira

biletul nr. 9
1. vârsta Universului

2. echinocțiile

3. acțiunea zăpezii

4. coordonatele Peninsulei Coreea

biletul nr. 10
1. vârsta Pământului

2. ce este latitudinea?

3. Cercul de Foc al Pacificului

4. coordonatele Peninsulei Florida

biletul nr. 11
1. cum se produce o eclipsă de Lună?

2. ce este longitudinea?

3. seismele

4. coordonatele Peninsulei Yutlanda

biletul nr. 12
1. trei idei despre Lună

2. harta geografică?

3. ce reprezintă hipocentrul?

4. coordonatele Peninsulei California

biletul nr. 13

1. cele 4 ere geologice din evoluția Terrei

2. globul geografic

3. ce reprezintă epicentrul? 

4. coordonatele Peninsulei Alaska

biletul nr. 14

1. dimensiunile Pământului

2. tipuri de hărți

3. elementele unei văi

4. coordonatele Peninsulei Somalia

biletul nr. 15

1. ce este o gaură neagră?

2. scara hărții

3. tipuri de ghețari 

4. coordonatele Peninsulei Kola

biletul nr. 16

1. compoziția Soarelui

2. nucleul Pământului

3. relieful eolian

4. coordonatele Golfului Botnic

biletul nr. 17

1. ce este Universul?

2. mantaua Pământului

3. relieful glaciar

4. coordonatele Golfului Mexic 

biletul nr. 18

1. ce sunt stelele?

2. scoarța Pământului

3. relieful carstic

4. coordonatele orașului Cape Town

biletul nr. 19

1. ce sunt planetele?

2. structura internă a Pământului

3. relieful regiunilor deșertice

4. coordonatele orașului Sidney

biletul nr. 20

1. ce sunt constelațiile?

2. ce sunt rifturile?

3. relieful litoral

4. coordonatele orașului Moscova

Africa

Un continent cu o suprafață de 30 mil kmp (Europa are 10 mil kmp), Africa ocupă locul 2, după Asia.
Africa este așezată simetric față de ecuator, fiind situată în zona caldă (este continentul cel mai cald).
Se învecinează la N cu Marea Mediterana, cu Canalul Suez, Marea Roșie, Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și Golful Aden la NE, Oceanul Indian la E, Oceanul Atlantic la V.
...

Țărmurile sunt puțin crestate: o insulă mai mare (Madagascar, a IV-a din lume după mărime) și câteva mai mici (Canare, Madeira, Seychelles), o peninsulă în partea de E (Somalia sau „Cornul Africii”), golfuri (Sidra și Gabes în N și Guineei în V), Strâmtoarea Gibraltar o desparte de Europa, iar Mozambic de Madagascar, strâmtoarea Bab-el-Mandeb o separă de Asia.

Populația Africii

Cu 1,2 miliarde de locuitori (date din 2016), Africa se află pe locul 2 în lume, după Asia. Are în schimb cea mai tânără populație. Aproximativ jumătate din locuitorii continentului negru au sub 20 de ani. Asta din cauza unei natalități ridicate.
Zone cu densități mari: litoralul mediteranean, litoralul Golfului Guineea, valea Nilului, zonele miniere din Africa de Sud ș.a.
Zone cu densități mici: pădurea ecuatorială, deșerturile (Sahara, Kalahari, Namib).

Asia de V și de SV

Asia de V și de SV reprezintă o regiune care se întinde de la Marea Mediterană și Marea Roșie până la Pakistan. Regiunea mai este cunoscută și sub denumirile de Orientul Apropiat (Turcia, Israel, Liban, Cipru, Iordania și Siria) și Orientul Mijlociu (Arabia Saudită, Iran, Irak, Kuweit, E.A.U., Oman, Yemen, Qatar, Bahrain, Afganiastan).
Relieful este predominant de podiș: Anatoliei, Armeniei, Iranului; munți: Taurus, Zagros, Elburs, Pontici; câmpiile ocupă suprafețe mici (litorale), mai importantă fiind Cp. Mesopotamiei.
Clima este tropical-deșertică în mare parte (o mulțime de deșerturi: Nefud, Rub al Khali, Lut); pe țărmul mediteranean clima este mediteraneană.

aplicații în clasă
- notați pe caiete 3 munți și 3 podișuri din Orientul Mijlociu precizând altitudinea maximă și țara în care sunt situați
- în ce state se dezvoltă Câmpia Mesopotamiei?
- notați câte un deșert din Arabia Saudită, Iran, Afganistan
- ce lungime și ce lățime are Peninsula Arabia?
- limitele Peninsulei Arabia
- țările Golfului Persic.

Vizita colegilor din Cernoleuca

Sub egida Centenarului, pe o vreme frumoasă, timp de două zile (12-13 octombrie 2018), am primit vizita unui grup de cadre didactice și elevi din Gimnaziul „Igor Vieru” din Cernoleuca, Republica Moldova.
După vizitarea școlii a urmat un program cultural artistic în sala noastră de sport unde elevii pregătiți de doamnele învățătoare și doamnele profesoare  ne-au încântat cu poezii, cântece și dansuri.

artiștii din clasa a VI-a

Giulia

Matei

Buhnă Elena

Evelina Apetrei

majoretele pregătite de dna prof. Alexandra Frențescu

 

A urmat vizitarea unor obiective cultural-turistice din Tîrgu Neamț și împrejurimi: Cetatea Neamțului, Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești, Parcul Natural Vânători Neamț, Rezervația de zimbri „Dragoș-Vodă”, Mănăstirile Neamț, Agapia, Varatec, Sihăstria și Secu.

La Cetatea Namțului

tot la Cetate

Parcul Natural Vânători-Neamț

Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia, curtea interioară

Mănăstirea Sihăstria

la mormântul părintelui Ilie CLEOPA

La Seminarul „Veniamin Costachi” - Vânători, Neamț

pe prispa Casei Memoriale „Ion Creangă” din Humulești

Vegetația, fauna și solurile Asiei

Întinderea mare a continentului (44 mil kmp), atât în latitudine cât și în longitudine, face ca aici să întâlnim toate tipurile de vegetație: de la tundră la pădurea ecuatorială.
Astfel, dincolo de Cercul Polar de Nord, se întinde tundra. Aici cresc mușchi, licheni, salcia pitică, mesteacănul pitic. Fauna cuprinde specii de elan, urs polar, ren, hermelina. Solurile sunt înghețate (permafrost). Evident aceste specii sunt adaptate la condițiile polare aspre de aici: temperaturi scăzute, vânturi polare.
De la Mț. Ural până la Oc. Pacific se dezvoltă taigaua sau pădurea de conifere. Este cea mai întinsă pădure de conifere din lume. Aici cresc pinul, bradul, molidul și mesteacănul. Dintre animale amintim: elanul, renul, ursul brun, vulpea, samurul. Solul este acid, podzol.
Pădurea de foioase este specifică în E continentului și este formată din stejar și fag asiatic. Tigrul de Amur, ursul, leopardul sunt câteva specii faunistice. solurile sunt brune.
Pădurea subtropicală - se întinde în SE Asiei și cuprinde: palmierul, laurul, arborele de camfor, magnolii; fauna este formată din maimuțe, rinoceri. Solul este terra rosa.
Pădurea mediteraneană - specifică în SV, pe țărmul mediteranean. Vegetația: stejarul, pinul de Alep, cedrul, măslinul; maquis. Fauna: reptile (broasca țestoasă, vipera cu corn). solul terra rosa.
Stepa se dezvoltă în C Asiei și este formată în special din ierburi și arbuști. Fauna: asinul sălbatic, calul sălbatic, reprtile, rozătoare. Cernoziomul este specific stepei.
Deșerturile temperate - Gobi, Taklamakan, Kîzîlkum, Karakum - vegetația: pelin, rogoz; fauna: reptile, păsări, rozătoare. Soluri nisipoase, scheletice (nedezvoltate)
Deșerturile tropicale - SV Asiei (Peninsula Arabia cu deșerturile: Nafud, Dahna, Rub al Khali, Dahi). Vegetația se dezvoltă în oaze (palmieri, arbuști, ierburi); fauna: antilope, reptile, păsări, insecte. Soluri slab evoluate, nisipoase.
Savana - în rinocerul (N Indiei, Nepal) PN Kaziranga, papagali, pasărea rinoceri, tigri, antilope, elefanți, bivoli indieni, mistreți. Vegetația este formată din accacii, ierburi; soluri roșii de savană
Pădurea musonică - (India-Indochina) - teckul, palmierul, santalul; fauna: elefantul indian, rinocerul, maimuțe; soluri brun-roșcate, laterite.
Pădurea ecuatorială - (arhipelagurile Indonezia, Filipine): abanos, mahon, liane, arborele de cauciuc, orhidee, palmieri; fauna: tapirul, maimuțe, rinocerul de Sumatra, jaguarul, reptile, păsări. Soluri roșii, laterite.
Mangrovele se dezvoltă în zonele litorale din SE Asiei cuprind arbori adaptați la oscilațiile apei. Fauna este formată din păsări și reptile. Solurile de mlaștină.
Pădurile montane se dezvoltă pe munții înalți. Aici vegetația este etajată: foioase, conifere, pajiști alpine. Fauna este adaptată la vegetație: ursul brun, cerbul etc. Solurile brune de pădure.

clasa a IX-a Universul

Încep o aventură de 4 ani la liceu. Este pentru prima dată când voi preda la liceu. Încep cu o temă vastă, Universul. Nu voi sta aici decât 4 ore, așa că va trebui să condensez materia în acest interval de timp. Doar chestii care contează: ce este universul, când și cum s-a format, din ce este alcătuit.
Totuși, în prima oră voi da un test inițial și voi discuta cu noii mei elevi despre geografie în general, rolul și importanța geografiei în viața de zi cu zi.
Universul - reprezintă totalitatea materiei (stele, planete, meteoriți, asteroizi etc), a spațiului și a timpului.
Teoria Big Bang-ului susține că toată materia care astăzi formează universul era concentrată într-un punct la temperaturi și presiuni foarte mari. În urmă cu cca 14 miliarde de ani a avut loc o mare explozie care a dus la formarea universului, a spațiului și a timpului. Expansiunea care s-a declanșat în urmă cu cca 14 mld de ani continuă și astăzi, astfel încât putem spune că universul este infinit în timp și spațiu.
Există o teorie care susține că această expansiune va avea loc până când universul va începe să se contracte.
Altă teorie afirmă că universul se va extinde până se va „deșira”. În fine, sunt specialiști care consideră că la un moment dat va avea loc un nou Big-Bang.

Materia este organizată (sub formă de planete, stele etc) și neorganizată (praf și gaz cosmic).
Stelele sunt corpuri cosmice, gazoase cu lumină și căldură proprii. De ce au lumină și căldură proprii?
Planetele sunt corpuri cosmice solide, fără lumină și căldură proprii care se rotesc în jurul unor stele. De ce nu au lumină și căldură proprii?
Galaxiile sunt aglomerări de stele de ordinul miliardelor. Galaxia Noastră sau Calea Lactee numără cca 150 mld de stele. Are o lungime de 100 ani lumină dintr-un capăt în altul.