marți, 15 martie 2011

grindurile și lacurile din Delta Dunării

Grindurile maritime:
- Letea, Sărăturile, Caraorman
Grindurile continentale:
- Stipoc, Chilia

Lacurile:
Puiu, Roșu, Luminița, Iacob, Dranov, Gorgova, Merhei

marți, 1 martie 2011

subiecte olimpiada de geografie


http://stefanprocopiu.vaslui.rdsnet.ro/siteuri/geografie/arhiva.html

olimpici - Rezervatii naturale

pentru olimpici - solurile

solurile
1. solurile zonale
a. solurile din zona de campie
- cu vegetatie de stepa si silvostepa
- solurile fac parte din clasa MOLISOLURILOR
- tipuri de soluri: cernoziomul, cernoziomul levigat, solul balan dobrogean.

b. solurile din campiile inalte si dealurile joase
- aici vegetatia specifica este padurea de stejari
- solurile fac parte din clasa ARGILUVISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brun-roscate

c. solurile din dealurile inalte si muntii josi
- vegetatia cuprinde padurea de fag
- clasa de soluri CAMBISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brune-acide

d. solurile din munti
- vegetatia cuprinde padurea de conifere
- clasa de soluri SPODOSOLURI
- tipuri de soluri: podzolul

e. solurile din zona alpina
- vegetatia specifica: pajistile alpine
- soluri alpine

2. solurile azonale
- solurile nisipoase - apar in Campia Carei, Campia Olteniei, Campia Baraganului
- solurile din lunci - se dezvolta in luncile marilor rauri (Siret, OLt, Mures s.a.)

3. solurile intrazonale
- saraturile - contin cantitati mari de saruri
- apar in zonele stepice un de apa freatica se intalneste la mica adancime si unde circulatia apei se face de jos in sus, scotand la suprafata sarurile din roci,
- se intalnesc in Baragan, Campia Crisurilor

- lăcoviștile - sunt soluri îmbibate în exces cu apă
- apar în Delta și Lunca Dunării

- rendzinele - sunt soluri subțiri, formate pe roci calcaroase/gipsuri

marți, 15 februarie 2011

pentru olimpici - faza judeteana - 7 Izvoarele minerale

Izvoarele minerale
sunt generate de existența unor falii, de mase vulcanice calde, de zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbune, sare.
Sunt ape încărcate cu gaze, cu săruri minerale. Ies la suprafață, uneori, cu temperaturi ridicate (izvoare termale).
După compoziția minerală, există în Carpați izv. carbogazoase și bicarbonatate

pentru olimpici - faza judeteana - 7 Marea Neagră completări

Bilanțul hidric al Mării Negre (= diferența dintre intrările/ieșirile de apă)ESTE ECHILIBRAT și se exprimă prin 2 componente:
a. APORTUL DE APĂ de 827 kmc, rezultat din debitele fluviale (346 kmc), precipitații (119 kmc), scurgerile din Marea Marmara și Marea Azov
b. PIERDERI DE APĂ de 827 kmc, prin evaporare (332 kmc)și scurgeri în Marea Marmara și Marea Azov.

pentru olimpici - faza judeteana - 6 apele subterane

Apele subterane se împart în: ape freatice și ape de adâncime.

Apele freatice
- se află situate spre suprafață,
- sunt continue,
- sunt influențate de precipitații/secetă
- în zonele deluroase sunt influențate de relief, de alcătuirea geologică și au o mineralizare mai mare,
- în zonele montane pot fi discontinui.

Apele de adâncime
- situate sub stratele freatice,
- în V țării au un caracter termal (ape geotermale).

Resursele de ape subterane sunt evaluate la 8,3 mld mc.
sunt repartizate inegal.
sunt abundente și la adâncimi variabile în regiunile cu roci sedimentare.
cele mai mari rezerve de ape subterane sunt distribuite în Cp. Română, Cp. de Vest, Pod. Getic.
peste 5mld mc sunt cantonate în straturi freatice, la adâncimi de câțiva metri și se alimentează din precipitații,
peste 3 mld mc sunt ape de adâncime, cu mineralizare variată și duritate crescută.
Utilizări:
- alimentarea cu apă a așezărilor și a obiectivelor industriale,
- balneoterapie, ca urmare a conținutului chimic variat (cloruro-sodice, sulfuroase, iodurate, carbogazoase, feruginoase).

Deșerturile Asiei