Relieful dezvoltat pe roci cristaline
Aceste roci includ pe cele metamorfice şi vulcanice vechi. Relieful corespunzător
este specific masivelor cristaline din Carpaţi, în primul rând în Meridionali, Rodna, Bihor ş.a., apoi în măgurile din nordul Dealurilor de Vest, în Munţii Măcinului şi Dobrogea Centrală, sau în Podişul Mehedinţi .
Fiind vorba de roci dure, cristalizate, forma de relief principală rezultată este aceea de masiv şi/sau culmi netede. Masivele au aspect de cupolă (exemplu Poiana Ruscăi, Gilău-Muntele Mare, Bihor ş.a.), uneori modelate în trepte. Culmile montane se desprind adesea dintr-un nod central al masivului (ca cele din Meridionali, Rodna, Semenic ş.a.),dar pot avea şi formă de obcină (Obcina Mestecăniş, Munţii Perşani). Văile au un profil transversal în V ascuţit, cu versanţi foarte înclinaţi dar uniformi ca pantă. Ele formează
obişnuit defilee (Lăpuş, Jiu, Olt, Porţile de Fier), sau chei (Barcău). Un specific aparte îl dau şi abrupturile marginale,în special cele de la contactul cu reliefurile mai joase (depresiuni, podişuri, dealuri).
Masivele şi culmile de peste 1800 m conservă de asemenea relieful glaciar si relieful periglaciar, care însă coboară mult mai jos, la circa 800 m (grohotişuri
fosile şi abrupturi, grohotişuri active în etajul alpin).
marți, 15 februarie 2011
pentru olimpici - faza judeteana - 3
Relieful
1. de notat și de învățat din manualul de geografie termenii noi de la fiecare lecție (de ex. la pag. 7, în stânga apar NOȚIUNI NOI câmpie de eroziune)
2. de analizat fiecare hartă din manual; notați și schițați grupele din Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Carpații Occidentali. Pe aceste schițe să apară toate diviziunile, rețeaua hidrografică de ordinul 1, pasurile, depresiunile și altitudinile (nu doar h max!)
1. de notat și de învățat din manualul de geografie termenii noi de la fiecare lecție (de ex. la pag. 7, în stânga apar NOȚIUNI NOI câmpie de eroziune)
2. de analizat fiecare hartă din manual; notați și schițați grupele din Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Carpații Occidentali. Pe aceste schițe să apară toate diviziunile, rețeaua hidrografică de ordinul 1, pasurile, depresiunile și altitudinile (nu doar h max!)
pentru olimpici - faza judeteana - 2
România - coordonate europene
(completări)
- punctele extreme: N Horodiștea (48°15´06´´), E Sulina (29°41´24´´), S Zimnicea (43°37´07´´), V Beba Veche (20°15´44´´)
- vecinii României: Ucraina (639,4 km), R. Moldova (681,3 km), Marea Neagră (244 km), Bulgaria (631,3 km), Serbia (544,3 km), Ungaria (444,8 km)
- lungimea granițelor: 3.190 km
(completări)
- punctele extreme: N Horodiștea (48°15´06´´), E Sulina (29°41´24´´), S Zimnicea (43°37´07´´), V Beba Veche (20°15´44´´)
- vecinii României: Ucraina (639,4 km), R. Moldova (681,3 km), Marea Neagră (244 km), Bulgaria (631,3 km), Serbia (544,3 km), Ungaria (444,8 km)
- lungimea granițelor: 3.190 km
pentru olimpici - faza judeteana
Conținuturile pentru faza județeană (lecțiile/capitolele):
1. România - coordonate europene
2. Relieful
3. clima
4. Hidrografia
5. Vegetația, fauna, solurile
6. Mediul natural - protecția și conservarea acestuia
7. Populația și așezările omenești.
1. România - coordonate europene
2. Relieful
3. clima
4. Hidrografia
5. Vegetația, fauna, solurile
6. Mediul natural - protecția și conservarea acestuia
7. Populația și așezările omenești.
vineri, 11 februarie 2011
vineri, 17 septembrie 2010
clasa a VIII a - prima lectie
Asezarea Romaniei pe Glob, in Europa.
Asezarea geografica a Romaniei...
dupa predare
tema in clasa:
1. Care din cele 3 elemente naturale care definesc Romania, este cel mai important?
Mentionati 3 argumente in acest sens.
2. Ce importanta prezinta pentru Romaniei, faptul ca este situata in zona climei temperate?
3. Cautati pe atlase 5 tari care se afla pe aceeasi paralela cu tara noastra.
4. Notati pe caiete 4 tari care au iesire la Marea Neagra.
Asezarea geografica a Romaniei...
dupa predare
tema in clasa:
1. Care din cele 3 elemente naturale care definesc Romania, este cel mai important?
Mentionati 3 argumente in acest sens.
2. Ce importanta prezinta pentru Romaniei, faptul ca este situata in zona climei temperate?
3. Cautati pe atlase 5 tari care se afla pe aceeasi paralela cu tara noastra.
4. Notati pe caiete 4 tari care au iesire la Marea Neagra.
joi, 6 mai 2010
Ion Simionescu
Ion Simionescu (n.10 iulie 1873, Fîntînele, judeţul Bacău – 7 ianuarie 1944, Bucureşti) geolog prin specializare, naturalist de mare anvergură, cu preocupări ample în geografie și biologie, profesor universitar, academician, mare popularizator al frumuseţilor naturale ale tării şi culturalizator al mulţimii.
Datorită unor împrejurări nefericite, în fragedă pruncie, când părinții săi Maria și Toader Gheorghiu au trecut la cele veșnice, este nevoit să se mute la Botoşani, la bunica dinspre mamă, unde își petrece primii ani ai copilăriei. Aici urmează cursurile primare, la şcoala nr.1, “Marchian” (1879-1833), la care a învăţat şi Nicolae Iorga, acesta fiind cu doi ani mai mare, apoi Liceul “Laurian” (1883-1890). În toamna anului 1890 se înscrie la Universitatea din Iaşi, la Facultatea de Ştiinţe, unde îi are, printre profesori, pe Grigore Cobălcescu şi Petru Poni. După absolvirea facultăţii (1894) funcţionează pentru scurt timp ca suplinitor la Liceul “Laurian” din Botoşani, deoarece a plecat la Viena (1895) ca bursier al Academiei Române, pentru a se specializa în Geologie, mai exact în domeniul Paleontologiei şi unde de altfel şi-a susţinut şi doctoratul, în Filozofie, specialitatea Geologie (1898). După finalizarea doctoratului a plecat la Grenoble, unde și-a desăvârșit pregătirea în paleontologie. Revine în ţară în anul 1899 și intră prin concurs în învăţământul superior, la Catedra de Mineralogie a Universității din Iași. Activitatea neobosită depusă pe multiple planuri îi permite să se afirme plenar: profesor titular (1905), decan al Facultăţii de Ştiinţe (1910), membru titular al Academiei Române (1911), după ce fusese primit ca membru corespondent în 1907, Rector al Universităţii din Iaşi (1912 şi 1923), deputat de Botoşani (1919), Profesor la Universitatea Bucureşti (1929), Preşedinte al Academiei Române (1940) și diferite funcţii de mare răspundere în cadrul Ministerului Instrucţiunii publice.
Prin pregătirea sa ştiinţifică de geolog s-a ocupat mai ales de probleme de paleontologie şi stratigrafie, lăsînd posterităţii o operă de peste 2000 de titluri, din care 112 lucrări strict științifice, prin care a descris 707 taxoni specifici, dintre care nu mai puțin de 98 sunt noi pentru știință. A elaborat de asemenea 17 monografii paleontologice de mare valoare, în care defineşte şi denumeşte după criterii toponimice o serie de termeni stratigrafici intrați în uzanță internațională – subetaje ale Sarmațianului (Volhinian, Basarabian, Chersonian), un tratat de geologie (1927) și numeroase sinteze din diverse zone ale ţării, dar în special din trei regiuni: Dâmbovicioara, Dobrogea şi Podişul Moldovei.
Slujind universitatea ieșeană vreme de trei decenii, la catedră, în senat sau ca Rector a avut și satisfacția de a conduce primul doctorat în Geologie susţinut în România (1909) de către Gh.Macovei, ulterior și el membru al Academiei.
Ca intelectual de înaltă ţinută, Ion Simionescu a îmbinat munca de cercetare atât din domeniul Geologiei, Biologiei sau Geografiei cu o intensă activitate culturală şi de popularizare a ştiinţei.
Numeroase scrieri sunt dedicate frumuseţilor patriei şi poporului român: “prinos smerit către prea scumpa ţară, cu frumuseţi atât de mândre, cu neam vrednic, dar aşa de greu şi de des încercat”. A călătorit mult prin ţară, a ţinut sute de conferinţe, pe teme foarte variate şi în locuri foarte diferite, de la Ateneul Român din București până la Şendriceni-Dorohoi,de fiecare dată transpunând auditoriul în mijlocul evenimentelor relatate.
Dacă ar fi să-i aşezăm pe frontispiciul operei sale un dicton care să-l cuprindă în totalitate şi să ne edifice asupra resurselor care au constituit suportul realizărilor sale demne de cei mai iluştri înaintaşi ai ştiinţei şi culturii româneşti şi poate chiar universale, atunci gândul ne duce spre ceea ce el singur admira: crezul care l-a înscris pe marele Pasteur în Pantheonul geniului uman, “în ziua în care nu lucrez nimic, îmi pare că săvârşesc un furt”.
sursa: situl Universitatii "AL. I. Cuza" Iași (http://www.uaic.ro)
Datorită unor împrejurări nefericite, în fragedă pruncie, când părinții săi Maria și Toader Gheorghiu au trecut la cele veșnice, este nevoit să se mute la Botoşani, la bunica dinspre mamă, unde își petrece primii ani ai copilăriei. Aici urmează cursurile primare, la şcoala nr.1, “Marchian” (1879-1833), la care a învăţat şi Nicolae Iorga, acesta fiind cu doi ani mai mare, apoi Liceul “Laurian” (1883-1890). În toamna anului 1890 se înscrie la Universitatea din Iaşi, la Facultatea de Ştiinţe, unde îi are, printre profesori, pe Grigore Cobălcescu şi Petru Poni. După absolvirea facultăţii (1894) funcţionează pentru scurt timp ca suplinitor la Liceul “Laurian” din Botoşani, deoarece a plecat la Viena (1895) ca bursier al Academiei Române, pentru a se specializa în Geologie, mai exact în domeniul Paleontologiei şi unde de altfel şi-a susţinut şi doctoratul, în Filozofie, specialitatea Geologie (1898). După finalizarea doctoratului a plecat la Grenoble, unde și-a desăvârșit pregătirea în paleontologie. Revine în ţară în anul 1899 și intră prin concurs în învăţământul superior, la Catedra de Mineralogie a Universității din Iași. Activitatea neobosită depusă pe multiple planuri îi permite să se afirme plenar: profesor titular (1905), decan al Facultăţii de Ştiinţe (1910), membru titular al Academiei Române (1911), după ce fusese primit ca membru corespondent în 1907, Rector al Universităţii din Iaşi (1912 şi 1923), deputat de Botoşani (1919), Profesor la Universitatea Bucureşti (1929), Preşedinte al Academiei Române (1940) și diferite funcţii de mare răspundere în cadrul Ministerului Instrucţiunii publice.
Prin pregătirea sa ştiinţifică de geolog s-a ocupat mai ales de probleme de paleontologie şi stratigrafie, lăsînd posterităţii o operă de peste 2000 de titluri, din care 112 lucrări strict științifice, prin care a descris 707 taxoni specifici, dintre care nu mai puțin de 98 sunt noi pentru știință. A elaborat de asemenea 17 monografii paleontologice de mare valoare, în care defineşte şi denumeşte după criterii toponimice o serie de termeni stratigrafici intrați în uzanță internațională – subetaje ale Sarmațianului (Volhinian, Basarabian, Chersonian), un tratat de geologie (1927) și numeroase sinteze din diverse zone ale ţării, dar în special din trei regiuni: Dâmbovicioara, Dobrogea şi Podişul Moldovei.
Slujind universitatea ieșeană vreme de trei decenii, la catedră, în senat sau ca Rector a avut și satisfacția de a conduce primul doctorat în Geologie susţinut în România (1909) de către Gh.Macovei, ulterior și el membru al Academiei.
Ca intelectual de înaltă ţinută, Ion Simionescu a îmbinat munca de cercetare atât din domeniul Geologiei, Biologiei sau Geografiei cu o intensă activitate culturală şi de popularizare a ştiinţei.
Numeroase scrieri sunt dedicate frumuseţilor patriei şi poporului român: “prinos smerit către prea scumpa ţară, cu frumuseţi atât de mândre, cu neam vrednic, dar aşa de greu şi de des încercat”. A călătorit mult prin ţară, a ţinut sute de conferinţe, pe teme foarte variate şi în locuri foarte diferite, de la Ateneul Român din București până la Şendriceni-Dorohoi,de fiecare dată transpunând auditoriul în mijlocul evenimentelor relatate.
Dacă ar fi să-i aşezăm pe frontispiciul operei sale un dicton care să-l cuprindă în totalitate şi să ne edifice asupra resurselor care au constituit suportul realizărilor sale demne de cei mai iluştri înaintaşi ai ştiinţei şi culturii româneşti şi poate chiar universale, atunci gândul ne duce spre ceea ce el singur admira: crezul care l-a înscris pe marele Pasteur în Pantheonul geniului uman, “în ziua în care nu lucrez nimic, îmi pare că săvârşesc un furt”.
sursa: situl Universitatii "AL. I. Cuza" Iași (http://www.uaic.ro)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Asia are un relief variat, cu forme (munți, podișuri, câmpii) și tipuri de relief (vulcanic, glaciar, carstic, deșertic). Unitățile majore... -
Apele curgătoare caracteristici: - rețeaua hidrografică este bogată, dar neuniform repartizată - alimentarea acestei rețele s... -
Relieful Africii -este masiv, format pe un fundament (soclu) vechi (500 mil ani) - predomină podișurile (Etiopiei, Kordofan, Shaba) și dep... -
Relieful extras din ebookul Pregătire pentru BAC -Geografie Aici ne interesează câteva elemente pe care, dacă le înțelegem ...
-
Etajele climatice La nivelul țării noastre se deosebesc următoarele etaje climatice: etajul de câmpie, cu temp medii de 10-11°C și precipit... -
Caracteristici ale reliefului: - relieful este variat (munți, podișuri, câmpii); - tipuri de relief diversificate: glaciar, vulcanic, carst... -
Caracteristicile mediului înconjurător diferă în funcție de componentele sale, de evoluția acestora și de modul de interacțiune cu sistemel...
-
Asia are o hidrografie bogată, variată cu mări, fluvii, lacuri, ghețari. O mare parte din suprafața continentului este endoreică (fără scur...
-
Europa are o hidrografie bogată și variată: fluvii, lacuri, râuri, canale. Rețeaua hidrografică este influențată de relief, climă, geologie... -
Ţările vecine României Ucraina Suprafaţă: 603.700 km 2 Limite N – Belarus, Rusia E – Rusia S – M. Neagră; Rep. Moldov...
