termeni geografici

Poate pe parcursul lecturarii acestor materiale vei intalni termeni pe care nu ii cunosti. Urmeaza o lista de termeni geografici care iti vin in ajutor:

Apa geotermala – apa subterana cu temperaturi de peste 20 grade

Apa subterana – strat acvifer situat in adancime

Alunecări de teren – desprinderi ale unei porțini dintr-un versant
Amplitudine termică - diferența dintre temperaturile maxime și cele minime

Bazin hidrografic – suprafata de pe care un râu își adună apele

Austrul – vânt cald care bate vara in Câmpia Română provocând secete

Atomocentrala – centrală care produce curent electric, utilizând energia metalelor radioactive (reactii de fuziune)

Briza – briza marină -vânt ce bate pe litoral, ziua dinspre mare spre uscat, noaptea invers; briza montană - vânt ce bate ziua dinspre munte spre zonele joase, iar noaptea invers

Câmpie – formă de relief cu aspect neted, cu altitudini de 0-300 m

Câmpie de subsidență – câmpie de coborâre

Chei – văi înguste cu versanți înalți, săpate de un râu prin munți (calcaroși)

Circ glaciar – formă depresionară, cu aspect circular formată sub acțiunea gheții

Confluență – locul în care se întâlnesc 2 sau mai multe râuri

Con vulcanic – formă de relief cu aspect de con, format în urma activității vulcanice

Crater – formă de relief cu aspect de pâlnie situată la partea superioară a unui con vulcanic

Crivăț – vânt rece care bate iarna în E și SE țării

Crov – depresiune în loess

Culoar – spațiu depresionar alungit, situat de-a lungul unui râu (ex. Culoarul Timiș-Cerna,
Culoarul Bistrei)

Cuestă – margini abrupte ale stratelor de roci ușor înclinate

Cută diapiră – boltiri ale stratelor datorate străpungeri lor de către sâmburi de sare

Cumpăna de ape – linia care separă două bazine hidrografice

Debit – cantitate de apă care este transportată de râu într-o anumită unitate de timp (mc/s)

Defileu – culoar îngust și lung traversat de un râu (ex. defileul Dunării, Oltului, Mureșului)

Delăa – câmpie de acumulare în formare

Depresiune – formă joasă de relief mărginită de un relief mai înalt

Depresiune intramontană – depresiune situată între munți

Depresiune « golf » - depresiune care pătrunde din zona de câmpie în munți (vestul Apusenilor :
Zarand, Beiuș, Vad-Borod)

Depresiune submontană – depresiune situată la poalele munților

Dolină – depresiune în calcar

Dom – structură boltită în care apare gazul metan (sunt specifice în Pod. Târnavelor și în Câmpia
Transilvaniei)

Dună – formă de relief formată prin acumularea nisipului sub acțiunea vântului (apar pe litoral, în Câmpia Carei, în Câmpia Română în lungul râurilor : Jiu, Ialomița, Călmățui)

Etaj climatic – interval altitudinal in care caracteristicile climatice sunt omogene (aceleasi temperaturi, precipitatii, influente climatice; ex: etajul climatic al podisurilor, al muntilor etc)

Faleza – tarm inalt, abrupt care domina plaja

Flis – roci sedimentare cutate

Foehn – vant cald ca bate pe versantul muntilor (denumiri locale: “mancatorul de zapade”,
“vantul mare” - in nordul MT Fagaras)

Grind – portiune de uscat din delta (fluvial – format in lungul fluviului; continental – existent inainte de formarea deltei, maritim – format sub actiunea curentilor marini)

Helesteu – lac artificial construit pentru piscicultura (in zona de podis)

Hidrocentrala – centrala care produce curent electric utilizand forta apelor

Iaz – lac artificial construit pentru pescuit si irigatii (in campii)

Izvor – locul de unde incepe un curs de apa

Judet – unitate administrativ teritoriala cu comune, sate, orase, municipiu, resedinta de judet

Lac – depresiune acoperita permanent cu apa

Lac glaciar – lac format intr-un circ glaciar (sub actiunea ghetii)

Liman – lac format la gura de varsare a unui rau (in alt rau sau mare) prin bararea gurii de
varsare cu aluviuni/cordon de nisip (fluvial/maritim ; ex maritime : Tasaul, Babadag ; fluviale: Oltina, Mostistea, Balta Alba, Amara)

Laguna – lac format prin inchiderea unui golf cu un cordon de nisip (Razin, Sinoe, Zmeica, Golovita)

Loess – roca prafoasa de culoare galbena (in E Campiei Romane are grosini de 20-30 m)

Lunca – forma de relief joasa ce insoteste un rau

Mare teritoriala – portiune din mare situata de-a lungul litoralului pana la 12 mile marine departare de tarm (apartine statului respectiv)

Materie prima – material folosit pentru fabricarea unor produse finite (ex. minereurile de fier, lemnul)

Mortalitatea – numarul de decese la 1000 de locuitori timp de un an

Munti – forma de relief care depaseste 1000 de metri

Munti ascunsi/scufundati – munti care au suferit un proces de scufundere si care sunt acoperiti cu sedimente (ex D. Prisnel, D. Preluca din « jugul intracarpatic »)

Munti hercinici – munti formati in orogeneza hercinica (munti foarte vechi – Mt Macinului)

Natalitate – numarul de nascuti viila 1000 locuitori/an

Nod feroviar – locul in care se intersecteaza mai multe cai ferate

Obcina – culme neteda a unui munte sau deal

Oras – asezare umana cu un numar mare de locuitori, cu dotari multiple si functii complexe

Orogeneza – procesul prin care se formeaza muntii (ex. alpina, hercinica)

Ostrov – insula din cursul unui rau

Pas – loc mai jos prin care se poate realiza trecerea dintr-o unitate de relief in alta

Piemont –relief slab inclinat situat la marginea unei zone mai inalte , format prin acumularea
unor sedimente (ex. Podisul sau Piemontul Getic)

Populatie activa – populatie care desfasoara o activitate economica

Populatie ocupata – populatie care este angajata intr-o activitate economica pentru care este platit, are un salar

Port – spatiu amenajat pentru incarcarea/descarcarea/acostarea navelor

Relief – totalitatea ridicaturilor / adanciturilor scoartei terestre

Relief glaciar – relief format sub actiunea ghetii

Relief carstic – relief format in roci calcaroase

Relief litoral – relief format la contactul dintre uscat si mare sub actiunea modelatoare a marii

Rezervatie naturala – spatiu delimitat unde sunt protejate anumite elemente naturale

Sedimentare – proces de depunere a unor particule de roci, rezultate prin eroziune

Spor natural – diferenta dintre natalitate si mortalitate

Sol – invelisul afanat de la suprafata scoartei terestre care are proprietatea de a fi fertil

Terasa – forma de relief sub forma de trepte, situate de-a lungul unui rau

Termocentrala – centrala care produce curent electric utilizand combustibili fosili (petro,
carbuni)

Vale – forma joasa de relief formata prin eroziunea unui rau

Vale glaciara – vale formata sub actiunea ghetarilor

Vreme – starea elementelor climatice dintr-un anumit loc la un moment dat

Zavoi – vegetatia din lunci (plop, salcie, stuf etc)

Zona industriala – perimetru in apropierea orasului cu mai multe unitati industriale

tipuri de relief

Dupa ce am invatat alcatuirea geologica, este momentul sa invatat cateva tipuri de relief

1. relieful glaciar
- se formeaza sub actiunea ghetii
- apare la peste 2000 m altitudine
- cuprinde : circuri si vai glaciare


2. relieful carstic
- se formeaza in rocile calcaroase
- cuprinde chei, doline si pesteri

3. relieful vulcanic
- apare in muntii vulcanici
- cuprinde conuri si cratere

4. relieful eolian
- se formeaza sub actiunea vantului
- cuprinde dune de nisip

5. relieful litoral
- se formeaza pe litoral sub actiunea marii
- cuprinde lagune, limanuri, delta

geologia

Un aspect foarte important in invatarea si mai ales in intelegerea reliefului Romaniei, il reprezinta alcatuirea geologica sau geologia.
1. Carpatii Orientali

Grupele de Nord si Centrala: roci vulcanice (andezit) in V ; sisturi cristaline in C ; flis (roci sedimentare cutate) in E
Grupa Sudica – alcatuita doar din flis

Munti alcatuiti din calcare si conglomerate : Ceahlau, Hasmasul Mare, Ciucas

2. Carpatii Meridionali

Alcatuiti din sisturi cristaline, doar la extremitati apar calcare si conglomerate
Calcare si conglomerate apar in: Bucegi, Piatra Craiului, Cernei, Mehedinti

3. Carpatii Occidentali

Grupa Banatului - calcare (relief carstic), sisturi cristaline

Poiana Rusca – sisturi cristaline si marmura

Apusenii – varietate mare de roci (sisturi, calcare, granite) : « mozaic petrografic »

4. Subcarpatii

Flis : gresii, marne, conglomerate

5. Podisurile :

Moldovei, Transilvaniei, Getic,: roci sedimentare necutate (stratele sunt orizontale sau usor inclinate) : gresii, marne, pitrisuri, argile

Dobrogei : granit si bazalt in Mt. Macinului ; calcare, pietrisuri, loess ; stratele sunt cutate doar in Mt Macinului ; sisturi verzi in Pod Casimcei

Mehedinti : sisturi cristaline, calcare

Dealurile de Vest : roci sedimentare necutate (gresii, marne, argile), sisturi in Dealurile Silvaniei (in muntii “inecati”- D. Prisnel si D. Preluca)

6. Campiile :

Argile, nisipuri, pietrisuri, loess

7. Delta Dunarii

Aliviuni : nisipuri, pietrisuri, maluri

formarea reliefului

In aceasta lectie veti invata cum si cand s-au format unitatile de relief din tara noastra.

Cea mai veche unitate de relief este Podisul Dobrogei. Acesta s-a format in timpul orogenezelor caledoniana (Podisul Casimcei) si hercinica (Muntii Macinului).

Carpatii s-au format prin incretirea scoartei, in timpul orogenezei alpine.

Subcarpatii s-au format odata cu inaltarea Carpatilor, prin incretirea scoartei.

Dealurile si podisurile s-au format mai recent prin depunerea unor sedimente aduse de raurile carpatice.
Exceptie fac Podisul Mehedinti, care s-a format prin incretirea scoartei si Podisul Transilvaniei, care s-a format prin scufundarea si umplerea treptata cu sedimente.

Campiile s-au format pe locul unor foste mari sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Delta Dunarii s-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin actiunea a trei factori: dunarea cu aluviunile sale, mareea mica si curentii marini.

prima lectie

In geografie, pozitia/asezarea pe glob este foarte importanta.
vom incepe si noi cu aceasta tema:

Asezarea Romaniei pe Glob (mai intai):
Romania se afla in emisfera nordica, la intersectia paralei de 45 grade latitudine nordica, cu meridianul de 25 grade longitudine estica. Aceasta asezare determina caracterul temperat al climei Romaniei. Asta deoarece paralela de 45 grade lat N, care strabate Romania, se afla la jumatatea distantei dintre ecuator si polul nord.

In Europa, tara noastra se afla in partea centra-sud-estica, la circa 2900 km departare fata de extremitatile de N, E si V ale continentului si la circa 1000 km, fata de Marea Mediterana.
Aceasta asezare determina o clima temperat continentala pentru tara noastra.

Asezarea geografica a Romaniei
Trei elemente definesc asezarea geografica a Romaniei:

1. Dunarea, care strabate prin Romania 1.075 km, formeaza granita cu Serbia, Bulgaria, Moldova si Ucraina;
2. Carpatii care isi desfasoara 2/3 din lungimea totala in tara noastra;
3. Marea Neagra la care noi avem iesire pe o lungime de 244 km de litoral.

Putem spune asadar ca Romania este o tara carpatica, dunareana si pontica.

suprafata Romaniei este de 238.391 kmp

punctele extreme:

- la Nord: Horodistea,

-la Sud: Zimnicea,

-la Est: Sulina,

-la Vest: Beba Veche.

Aceasta a fost prima lectie.

curiozitate

M-am gandit de ceva timp sa realizez un blog special pentru elevii din anii terminali care sustin examene la Geografia Romaniei, respectiv elevii din clasele a VIII a si cei din a XII a.
Voi publica pe acest blog o serie de materiale care sa-i ajute pe acesti elevi sa invete rapid, eficient si logic geografia patriei. Pentru aceasta am nevoie de feedback din partea celor care trec pe aici. In felul acesta imi adaptez si eu din mers materialele si in final toata lumea, sper sa fie multumita.

Va doresc spor la invatat si un An nou plin de impliniri,

profu' de geografie

salutare!

M-am gândit să vin in sprijinul elevilor care doresc să invețe geografie, mai repede și mai bine decât la școală. Nu de alta, dar înaintea examenelor nationale, cu toții încercăm să asimilăm cât mai multe informații într-un timp cât mai scurt. Eu vă propun aici o alternativă, cu materiale structurate pe capitole și teme mari, însoțite de materiale ajutătoare.