- lacuri glaciare (apa din precipitații acumulată în excavațiunile rămase în urma retragerii ghețarilor). Ex: Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele, Gâlcescu, Șureanu, Zănoaga, Bucura
- lacuri de baraj hidroenergetic (apa stocată în amonte de barajul construit). Ex: Vidraru, Vidra, lacurile de pe valea OLtului, de pe valea Sebeșului, de pe valea Cernei.
subiecte bac, teste bac, resurse educationale pentru profesori si elevi, carti recomandate, jocuri si concursuri, dictionar de termeni geografici
miercuri, 16 martie 2011
marți, 15 martie 2011
lacurile din Câmpia Română
tipuri genetice:
- limane fluviatile (formate prin bararea gurii de vărsare a unui afluent): Snagov, căldărușani, Fundata, Oltina, Bugeac, Balta Albă, Amara, Mostiștea.Aceste lacuri se utilizează pentru agrement, piscicultură, irigații, sport, turism
- lacuri de tasare (acumulări de apă în crovuri sau în depresiuni formate prin tasarea loessului)- apar în Câmpia Bărăganului. exemple: Ianca, movila Miresii, Plopu
- iazuri (acumulări lacustre în spatele unor baraje construite pe văile din spațiile aride). aprar în Cp. Română, între Olt și Moștiștea. ex: Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon. Utilizare: piscicultură, agrement, irigații
- lacuri între dune (acumulări de apă din precipitații pe spațiile mai joase dintre dunele de nisip). apar între Calafat și Bechet
- lacuri de luncă (apa din precipitații acumulată în depresiuni variabile ca dimensiuni). sunt specifice în Lunca Dunării și în luncile marilor râuri.
- limane fluviatile (formate prin bararea gurii de vărsare a unui afluent): Snagov, căldărușani, Fundata, Oltina, Bugeac, Balta Albă, Amara, Mostiștea.Aceste lacuri se utilizează pentru agrement, piscicultură, irigații, sport, turism
- lacuri de tasare (acumulări de apă în crovuri sau în depresiuni formate prin tasarea loessului)- apar în Câmpia Bărăganului. exemple: Ianca, movila Miresii, Plopu
- iazuri (acumulări lacustre în spatele unor baraje construite pe văile din spațiile aride). aprar în Cp. Română, între Olt și Moștiștea. ex: Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon. Utilizare: piscicultură, agrement, irigații
- lacuri între dune (acumulări de apă din precipitații pe spațiile mai joase dintre dunele de nisip). apar între Calafat și Bechet
- lacuri de luncă (apa din precipitații acumulată în depresiuni variabile ca dimensiuni). sunt specifice în Lunca Dunării și în luncile marilor râuri.
grindurile și lacurile din Delta Dunării
Grindurile maritime:
- Letea, Sărăturile, Caraorman
Grindurile continentale:
- Stipoc, Chilia
Lacurile:
Puiu, Roșu, Luminița, Iacob, Dranov, Gorgova, Merhei
- Letea, Sărăturile, Caraorman
Grindurile continentale:
- Stipoc, Chilia
Lacurile:
Puiu, Roșu, Luminița, Iacob, Dranov, Gorgova, Merhei
marți, 1 martie 2011
pentru olimpici - solurile
solurile
1. solurile zonale
a. solurile din zona de campie
- cu vegetatie de stepa si silvostepa
- solurile fac parte din clasa MOLISOLURILOR
- tipuri de soluri: cernoziomul, cernoziomul levigat, solul balan dobrogean.
b. solurile din campiile inalte si dealurile joase
- aici vegetatia specifica este padurea de stejari
- solurile fac parte din clasa ARGILUVISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brun-roscate
c. solurile din dealurile inalte si muntii josi
- vegetatia cuprinde padurea de fag
- clasa de soluri CAMBISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brune-acide
d. solurile din munti
- vegetatia cuprinde padurea de conifere
- clasa de soluri SPODOSOLURI
- tipuri de soluri: podzolul
e. solurile din zona alpina
- vegetatia specifica: pajistile alpine
- soluri alpine
2. solurile azonale
- solurile nisipoase - apar in Campia Carei, Campia Olteniei, Campia Baraganului
- solurile din lunci - se dezvolta in luncile marilor rauri (Siret, OLt, Mures s.a.)
3. solurile intrazonale
- saraturile - contin cantitati mari de saruri
- apar in zonele stepice un de apa freatica se intalneste la mica adancime si unde circulatia apei se face de jos in sus, scotand la suprafata sarurile din roci,
- se intalnesc in Baragan, Campia Crisurilor
- lăcoviștile - sunt soluri îmbibate în exces cu apă
- apar în Delta și Lunca Dunării
- rendzinele - sunt soluri subțiri, formate pe roci calcaroase/gipsuri
1. solurile zonale
a. solurile din zona de campie
- cu vegetatie de stepa si silvostepa
- solurile fac parte din clasa MOLISOLURILOR
- tipuri de soluri: cernoziomul, cernoziomul levigat, solul balan dobrogean.
b. solurile din campiile inalte si dealurile joase
- aici vegetatia specifica este padurea de stejari
- solurile fac parte din clasa ARGILUVISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brun-roscate
c. solurile din dealurile inalte si muntii josi
- vegetatia cuprinde padurea de fag
- clasa de soluri CAMBISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brune-acide
d. solurile din munti
- vegetatia cuprinde padurea de conifere
- clasa de soluri SPODOSOLURI
- tipuri de soluri: podzolul
e. solurile din zona alpina
- vegetatia specifica: pajistile alpine
- soluri alpine
2. solurile azonale
- solurile nisipoase - apar in Campia Carei, Campia Olteniei, Campia Baraganului
- solurile din lunci - se dezvolta in luncile marilor rauri (Siret, OLt, Mures s.a.)
3. solurile intrazonale
- saraturile - contin cantitati mari de saruri
- apar in zonele stepice un de apa freatica se intalneste la mica adancime si unde circulatia apei se face de jos in sus, scotand la suprafata sarurile din roci,
- se intalnesc in Baragan, Campia Crisurilor
- lăcoviștile - sunt soluri îmbibate în exces cu apă
- apar în Delta și Lunca Dunării
- rendzinele - sunt soluri subțiri, formate pe roci calcaroase/gipsuri
marți, 15 februarie 2011
pentru olimpici - faza judeteana - 7 Izvoarele minerale
Izvoarele minerale
sunt generate de existența unor falii, de mase vulcanice calde, de zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbune, sare.
Sunt ape încărcate cu gaze, cu săruri minerale. Ies la suprafață, uneori, cu temperaturi ridicate (izvoare termale).
După compoziția minerală, există în Carpați izv. carbogazoase și bicarbonatate
sunt generate de existența unor falii, de mase vulcanice calde, de zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbune, sare.
Sunt ape încărcate cu gaze, cu săruri minerale. Ies la suprafață, uneori, cu temperaturi ridicate (izvoare termale).
După compoziția minerală, există în Carpați izv. carbogazoase și bicarbonatate
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Asia are un relief variat, cu forme (munți, podișuri, câmpii) și tipuri de relief (vulcanic, glaciar, carstic, deșertic). Unitățile majore...
-
Relieful Africii -este masiv, format pe un fundament (soclu) vechi (500 mil ani) - predomină podișurile (Etiopiei, Kordofan, Shaba) și dep...
-
Apele curgătoare caracteristici: - rețeaua hidrografică este bogată, dar neuniform repartizată - alimentarea acestei rețele s...
-
Caracteristici ale reliefului: - relieful este variat (munți, podișuri, câmpii); - tipuri de relief diversificate: glaciar, vulcanic, carst...
-
Etajele climatice La nivelul țării noastre se deosebesc următoarele etaje climatice: etajul de câmpie, cu temp medii de 10-11°C și precipit...
-
Europa are o hidrografie bogată și variată: fluvii, lacuri, râuri, canale. Rețeaua hidrografică este influențată de relief, climă, geologie...
-
Ţările vecine României Ucraina Suprafaţă: 603.700 km 2 Limite N – Belarus, Rusia E – Rusia S – M. Neagră; Rep. Moldov...
-
Deși este un continent bogat în resurse naturale și concentrează aproape 10% din populația planetei, Africa se confruntă cu o serie de prob...
-
Relieful extras din ebookul Pregătire pentru BAC -Geografie Aici ne interesează câteva elemente pe care, dacă le înțelegem ...
-
Relieful Europei Caracteristicile reliefului - altitudinile maxime se ating în Vf. Elbrus (Mț. Caucaz) cu 5.642 m și în Vf. Mont Blanc (Munț...