Fiordurile – catedralele naturale ale nordului

Puține peisaje din lume impresionează atât de mult precum fiordurile. Aceste „catedrale naturale” ale țărilor nordice atrag anual milioane de vizitatori și reprezintă un exemplu spectaculos al felului în care natura sculptează pământul.

Ce sunt fiordurile?

Fiordurile sunt văi glaciare adânci, inundate de apă marină, cu pereți abrupți și înalți, ce se prelungesc adesea pe zeci sau chiar sute de kilometri în interiorul continentului. Ele s-au format în timpul ultimei glaciațiuni, când ghețarii masivi au săpat văi adânci, iar după retragerea ghețarilor, acestea au fost umplute de apele oceanului.

Unde se găsesc fiordurile?

Cele mai faimoase fiorduri se află în Norvegia, care este considerată „țara fiordurilor”. Printre cele mai cunoscute se numără:

• Sognefjord – cel mai lung fiord din Norvegia (204 km) și unul dintre cele mai adânci din lume (peste 1300 m);

• Geirangerfjord, celebru pentru cascadele spectaculoase precum „Voalul Miresei” și „Cele Șapte Surori”;

• Hardangerfjord, renumit pentru livezile sale de meri și cireși care înfloresc spectaculos primăvara.

Fiorduri se găsesc și în alte regiuni ale lumii:

• Groenlanda, unde fiordurile sunt mărginate de ghețari activi;

• Canada (Columbia Britanică și Labrador);

• Chile, unde fiordurile se întind până aproape de Capul Horn;

• Noua Zeelandă, în Parcul Național Fiordland (celebrul Milford Sound).

Importanța fiordurilor

Fiordurile nu sunt doar spectacole vizuale, ci și ecosisteme unice:

• apele lor adăpostesc specii de pești, mamifere marine și păsări;

• pereții abrupți sunt loc de cuibărire pentru numeroase specii;

• pentru oameni, fiordurile au fost dintotdeauna rute naturale de transport, refugii sigure pentru porturi și surse de hrană.

Astăzi, fiordurile au devenit și un magnet turistic, intrând în patrimoniul UNESCO (ex. Geirangerfjord și Nærøyfjord din Norvegia).

Concluzie

Fiordurile sunt locuri unde geografia, geologia și poezia naturii se întâlnesc. Ele ne amintesc de forța incredibilă a ghețarilor și de frumusețea durabilă a peisajelor create de natură în mii de ani.

Țărmurile Europei BAC

🌊 Țărmurile Europei: O galerie de forme de relief

Țărmurile continentului european sunt extrem de variate. Modul în care uscatul se întâlnește cu marea sau oceanul dă naștere unor forme spectaculoase. Dă click pe fiecare tip pentru a afla detalii și exemple!

Tipurile principale de țărmuri

1. Țărmurile cu fiorduri 🏔️

Fiordurile sunt foste văi glaciare, adânci și înguste, inundate de apa oceanului.

Zone specifice: Litoralul norvegian al Scandinaviei, nordul Scoției, nordul Irlandei și Islanda.

2. Țărmurile cu riass 🛶

Sunt formate din golfuri înguste și ramificate, invadate de apa oceanului, reprezentând fostele văi fluviale înecate.

Exemplu: Litoralul de nord-vest al Spaniei.

3. Țărmul dalmatin / dalmatic 🏝️

Acest tip de țărm se caracterizează prin prezența unor insule și insulițe alungite, care se desfășoară paralel cu linia țărmului.

Exemplu: Litoralul Mării Adriatice, în Croația.

4. Țărmul cu estuare 🚢

Sunt specifice pe țărmurile cu maree puternică. Un estuar este gura de vărsare a unui fluviu, largă și în formă de pâlnie.

Exemplu: Estuarul fluviului Garonne (Franța).

5. Țărmul cu lagune 🏖️

Lagunele sunt foste golfuri închise de un cordon de nisip (grind litoral).

Zone specifice: Marea Neagră și Marea Baltică. În România: Razim, Sinoe.

6. Țărmul cu limanuri 🦢

Limanurile maritime sunt lacuri formate prin bararea gurii de vărsare a unui râu în mare, de către cordoane de nisip.

Zone specifice: Marea Neagră (România, Ucraina). Exemple: limanul Nistrului sau al Niprului.

7. Țărmuri cu delte 🌲

Apar pe litoralul mărilor cu maree foarte mică, unde aluviunile aduse de râu se pot depune eficient.

Exemple:

• Marea Neagră: Delta Dunării (România).
• Marea Caspică: Delta Volgăi (cea mai mare din Europa).