Așezările urbane - clasa a V a

Orașele - sunt așezări cu un număr mare de locuitori, cu dotări multiple și funcții complexe.
- elementele unui oraș sunt:

• vatra - suprafața construită (intravilan),
• zona înconjurătoare - cu obiective economice, terenuri agricole (extravilan)
• populația - locuitori orașului.

Clasificarea orașelor
a. după vechime se deosebesc:

1. orașe antice:

• în Asia: Ierihon (9.000 ani vechime), Ur, Uruk, Babilon (în Mesopotamia), Mohenjo-Daro (Cp. Indusului), 
• în Africa: Memphis și Cartagena 
• în Europa: Cnossos, Corint, Atena (Grecia), Tomis, Histria, Callatis (România), Efes și Milet (Turcia)

1. orașe medievale: Veneția, Florența, Amsterdam, Hamburg, Tîrgu Neamț, București
2. orașe moderne și contemporane: acum apar orașe industriale (Petroșani, Kiruna)

b. după mărime:

• orașe mici (sub 50.000 loc)
• orașe mijlocii (sub 100.000 loc)
• orașe mari (peste 100.000 loc)
• orașe foarte mari (peste 1 mil loc)

c. după funcție:

• orașe industriale: Petroșani, Kiruna
• orașe comerciale: Viena, Damasc, Leipzig, Dresda, Frankfurt, Zurich
• orașe culturale: Oxford și Cambridge (universitare), Florența, Veneția, Toledo (orașe muzeu)
• orașe port: Constanța, Rotterdam, Duisburg, Singapore, Marsilia
• orașe politice: București, Sofia, Cairo, Brasilia, Canbera
• orașe cu funcții complexe: Paris, Moscova, New York, Tokyo

 d. după așezarea geografică (temă în clasă)

• orașe situate pe litoral
• orașe din câmpie
• orașe din dealuri și podișuri
• orașe montane  

clasa a V a - Biosfera orizontului local

Depresiunea Neamțului este situată în N Subcarpaților Moldovei între Mț. Stânișoarei la V și Culmea Pleșului de E. Relieful este de dealuri și depresiuni, cu altitudini cuprinse între 320-600 m. Clima depresiunii este temperat continentală, cu temperaturi medii anuale de 7-8 C și precipitații de 600-700 mm/an.

Vegetația cuprinde

• etajul stejarului, până la altitudini de 500 m, cu specii de stejar, carpen, ulm, tei, frasin și 
• etajul fagului la altitudini mai mari. Alături de fag, aici se dezvoltă și mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad.
•  Pe laturile depresiunii, la contactul cu munții, se întâlnesc păduri de amestec, de fag și conifere. 
• În luncile râurilor Ozana și Topolița se dezvoltă o vegetație specifică, adaptată la umiditate (sălcii).

Fauna cuprinde specii diferite:

• mistrețul, vulpea, ariciul în pădurile de stejar,
• ciocănitoarea, gaiță, huhurezul, cerbu, ursul brun, jderul, râsul, veveriță, pisică sălbatică în pădurea de fag.

Solurile:

• brune și brun-roșcate de pădure, în pădurea de stejar
• brun-acide, brune de pădure în pădurea de fag.

Clasa a V a biosfera

Biosfera

- reprezintă învelișul de plante și animale al planetei
- a apărut și s-a dezvoltat datorită unor condiții:

• distanța optimă față de Soare
• prezenței și compoziției atmosferei (O2, O3, CO2)
• prezenței apei

Factorii care influențează biosfera sunt:

• relieful - altitudinea și orientarea pantelor/culmilor
• clima - impune adaptări ale plantelor și animalelor în funcție de zona climatică
• lumina - există specii diurne/nocturne
• apa - specii acvatice
• solul - reprezintă suport pentru plante
• vântul - poate transporta pe distanțe mari spori/semințe
• omul  - are intervenții pozitive / negative asupra biosferei.