marți, 25 octombrie 2011

altitudini maxime - relieful României

ALTITUDINI  MAXIME  PE  UNITĂŢI  DE  RELIEF
Grupa de Nord a Carpatilor Orientali        2303m  Vf. Pietrosu în Muntii Rodnei
Carpatii Moldo-Transilvani                         2100m   Vf. Pietrosu în M-tii Calimani
Carpatii Curburii                                          1954m   Vf. Ciucas în M-tii Ciucas
Grupa Bucegi                                                 2505m   Vf. Omu   în M-tii Bucegi
Grupa Fagaras                                               2544m Vf. Moldoveanu  în M-tii Fagaras
Grupa Parâng                                                2519m  Vf. Parângul Mare  M-tii Parâng
Grupa Retezat-Godeanu                              2509m  Vf. Peleaga  în M-tii Retezat
Muntii Banatului                                           1446m  Vf. Semenic în M-tii Semenic
Muntii  Poiana Rusca                                   1374m  Vf. Pades      
Muntii Apuseni                                             1849m   Vf. Bihor  în M-tii Bihor
Subcarpatii Moldovei                                     911m  în Culmea Plesului
Subcarpatii Curburii                                      996m  în Magura Odobesti
Subcarpatii Getici                                          1218m  în Dealul Chiciora
Depresiunea Colinara a Transilvaniei         1080m  în Dealul Biches
Podisul Moldovei                                             688m  în Dealul Ciungi
Podisul Mehedinti                                            885m  în Vf. Paharnicului
Podisul Dobrogei                                              467m  în Vf. Greci  din Muntii Macin
Dealurile de Vest                                              795m  în Culmea Preluca
Câmpia de Vest                                                 180m  în Câmpia Vingai
Câmpia Româna                                                300m  în Câmpia  Pitestolor
Delta Dunarii                                                      12m   in Grindul Letea

marți, 4 octombrie 2011

clasa a VI a

Coordonate geografice:

47,5 lat N si 19,1 long E (Budapesta)
44,7 lat N si 20,5 long E (Belgrad)
42,6 lat N si 23,4 long E (Sofia)
47 lat N si 26,4 long E (Piatra Neamt)
38 lat N si 23.7 long E (Atena)
50.1 lat N si 14,5 long E (Praga)
52,5 lat N si 13,2 long E (Berlin)
52,3 lat N si 21 long E (Varsovia)

Intrebari la Clima
1. De ce la Londra plouă mai mult decât la București? De ce?
2. Unde sunt verile mai secetoase: la Budapesta sau la Paris? De ce?
3. Unde sunt iernile mai blânde: la Marsilia sau la Barcelona?
4. Climatul temperat-oceanic este specific în Peninsula Bretagne sau în Peninsula Cotentin?
5. Numiți două deosebiri între climatul temperat-oceanic și climatul temperat-continental.
6. Căutați pe atalas 3 insule cu climat mediteranean și 3 insule cu climat rece, subpolar.

vineri, 23 septembrie 2011

teste inițiale

Numele și prenumele
Test de evaluare inițială
Anul școlar 2011-2012
Geografie, clasa a VIII a
Partea I
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cel mai întins continent este:
a. Europa b. Africa c. Asia
2. Limita sudică a Asiei este dată de
a. Oceanul Înghețat b. Oceanul Indian c. Oceanul Atlantic
3. Prin ce continent NU trece ecuatorul
a. America de Sud b. Africa c. Australia
4. Fluviul Nil se varsă în:
a. Marea Roșie b. Marea Mediterană c. Oceanul Indian
5. Savana este o formațiune vegetală care se dezvoltă în
a. Peninsula India b. Peninsula Arabia c. Peninsula Coreea
Se acordă 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total 25 puncte

Partea a II a
Completați spațiile libere cu informația corectă
1. Cel mai mare oraș african este .................................
2. Capitala Chinei .............................................
3. Cel mai mare fluviu din America de Sud .................................... 4. Un oraș port din SUA .................................................... 5. Ce strâmtoare desparte Insula Magadascar de continentul Africa?............
Se acordă 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total 25 puncte

Partea a III a
Pe hărțile de mai jos sunt marcate cu litere câteva țări. Scrieți în dreptul literelor țara corespunzătoare:


H.......................... A . ......................
I ......................... B.........................
J ......................... C........................
K.......................... D.......................... F.......................... G..........................
Se acordă 4 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total 40 puncte Din oficiu 10 puncte, total 100 puncte. Timp efectiv de lucru 40 de minute.

miercuri, 14 septembrie 2011

recapitulare clasa a VII a

Pentru primele ore din acest an, sunt prevazute 2 ore de recapitlare.
Voi urmări câteva aspecte:
- vocabularul geografic (cunosc elevii termenii: insulă, peninsulă, continent, latitudine, longitudine, punctele cardinale? etc)
- orientarea la hartă: în special pe harta Europei, cu care au lucrat în clasa a VI a și pe Harta Asiei, pentru a vedea de la ce nivel pornim (limitele Europei, limitele Asiei, Munții și fluviul Ural, Marea Caspică, Lacul Baikal etc)
- cultură geografică (ce țară se află între Spania și Franța, care este capitala Maltei, trei orașe din Germania etc)

vineri, 18 martie 2011

Limita de ariditate

Limita de ariditate reprezinta linia de contact între teritoriile cu precipitatii suficiente si teritoriile cu precipitatii insuficiente pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei. La est de limita de ariditate se afla spatii cu precipitatii insuficiente pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei, în partea sudica a Podisului Moldovei, în Câmpia Baraganului, Podisul Dobrogei si Delta Dunarii. Explicatia rezida în faptul ca la est de limita ariditatii, cantitatile anuale de precipitatii atmosferice coboara sub 500 mm pe o arie ce se întinde pâna în nordul Podisului Dobrogei, a Deltei Dunarii si a Câmpiei Baraganului. În continuare, spre est precipitatiile coboara sub 400 mm/an pâna la limita cu Marea Neagra. Alte teritorii cu cantitati medii anuale de precipitatii mai mici de 500 mm/an: partea estica a Podisului Moldovei si extremitatea sudica a Câmpiei Române, între Valea Desnatuiului si Valea Vedea . În Câmpia de Vest, influenta oceanica de provenienta vestica determina ierni blânde cu precipitatii mai bogate, care se transpun în cantitati medii anuale de peste 600 mm/an.

miercuri, 16 martie 2011

Lacurile din Meridionali

- lacuri glaciare (apa din precipitații acumulată în excavațiunile rămase în urma retragerii ghețarilor). Ex: Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele, Gâlcescu, Șureanu, Zănoaga, Bucura
- lacuri de baraj hidroenergetic (apa stocată în amonte de barajul construit). Ex: Vidraru, Vidra, lacurile de pe valea OLtului, de pe valea Sebeșului, de pe valea Cernei.

marți, 15 martie 2011

lacurile din Câmpia Română

tipuri genetice:
- limane fluviatile (formate prin bararea gurii de vărsare a unui afluent): Snagov, căldărușani, Fundata, Oltina, Bugeac, Balta Albă, Amara, Mostiștea.Aceste lacuri se utilizează pentru agrement, piscicultură, irigații, sport, turism
- lacuri de tasare (acumulări de apă în crovuri sau în depresiuni formate prin tasarea loessului)- apar în Câmpia Bărăganului. exemple: Ianca, movila Miresii, Plopu
- iazuri (acumulări lacustre în spatele unor baraje construite pe văile din spațiile aride). aprar în Cp. Română, între Olt și Moștiștea. ex: Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon. Utilizare: piscicultură, agrement, irigații
- lacuri între dune (acumulări de apă din precipitații pe spațiile mai joase dintre dunele de nisip). apar între Calafat și Bechet
- lacuri de luncă (apa din precipitații acumulată în depresiuni variabile ca dimensiuni). sunt specifice în Lunca Dunării și în luncile marilor râuri.

grindurile și lacurile din Delta Dunării

Grindurile maritime:
- Letea, Sărăturile, Caraorman
Grindurile continentale:
- Stipoc, Chilia

Lacurile:
Puiu, Roșu, Luminița, Iacob, Dranov, Gorgova, Merhei

marți, 1 martie 2011

subiecte olimpiada de geografie


http://stefanprocopiu.vaslui.rdsnet.ro/siteuri/geografie/arhiva.html

olimpici - Rezervatii naturale

pentru olimpici - solurile

solurile
1. solurile zonale
a. solurile din zona de campie
- cu vegetatie de stepa si silvostepa
- solurile fac parte din clasa MOLISOLURILOR
- tipuri de soluri: cernoziomul, cernoziomul levigat, solul balan dobrogean.

b. solurile din campiile inalte si dealurile joase
- aici vegetatia specifica este padurea de stejari
- solurile fac parte din clasa ARGILUVISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brun-roscate

c. solurile din dealurile inalte si muntii josi
- vegetatia cuprinde padurea de fag
- clasa de soluri CAMBISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brune-acide

d. solurile din munti
- vegetatia cuprinde padurea de conifere
- clasa de soluri SPODOSOLURI
- tipuri de soluri: podzolul

e. solurile din zona alpina
- vegetatia specifica: pajistile alpine
- soluri alpine

2. solurile azonale
- solurile nisipoase - apar in Campia Carei, Campia Olteniei, Campia Baraganului
- solurile din lunci - se dezvolta in luncile marilor rauri (Siret, OLt, Mures s.a.)

3. solurile intrazonale
- saraturile - contin cantitati mari de saruri
- apar in zonele stepice un de apa freatica se intalneste la mica adancime si unde circulatia apei se face de jos in sus, scotand la suprafata sarurile din roci,
- se intalnesc in Baragan, Campia Crisurilor

- lăcoviștile - sunt soluri îmbibate în exces cu apă
- apar în Delta și Lunca Dunării

- rendzinele - sunt soluri subțiri, formate pe roci calcaroase/gipsuri

marți, 15 februarie 2011

pentru olimpici - faza judeteana - 7 Izvoarele minerale

Izvoarele minerale
sunt generate de existența unor falii, de mase vulcanice calde, de zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbune, sare.
Sunt ape încărcate cu gaze, cu săruri minerale. Ies la suprafață, uneori, cu temperaturi ridicate (izvoare termale).
După compoziția minerală, există în Carpați izv. carbogazoase și bicarbonatate

pentru olimpici - faza judeteana - 7 Marea Neagră completări

Bilanțul hidric al Mării Negre (= diferența dintre intrările/ieșirile de apă)ESTE ECHILIBRAT și se exprimă prin 2 componente:
a. APORTUL DE APĂ de 827 kmc, rezultat din debitele fluviale (346 kmc), precipitații (119 kmc), scurgerile din Marea Marmara și Marea Azov
b. PIERDERI DE APĂ de 827 kmc, prin evaporare (332 kmc)și scurgeri în Marea Marmara și Marea Azov.

pentru olimpici - faza judeteana - 6 apele subterane

Apele subterane se împart în: ape freatice și ape de adâncime.

Apele freatice
- se află situate spre suprafață,
- sunt continue,
- sunt influențate de precipitații/secetă
- în zonele deluroase sunt influențate de relief, de alcătuirea geologică și au o mineralizare mai mare,
- în zonele montane pot fi discontinui.

Apele de adâncime
- situate sub stratele freatice,
- în V țării au un caracter termal (ape geotermale).

Resursele de ape subterane sunt evaluate la 8,3 mld mc.
sunt repartizate inegal.
sunt abundente și la adâncimi variabile în regiunile cu roci sedimentare.
cele mai mari rezerve de ape subterane sunt distribuite în Cp. Română, Cp. de Vest, Pod. Getic.
peste 5mld mc sunt cantonate în straturi freatice, la adâncimi de câțiva metri și se alimentează din precipitații,
peste 3 mld mc sunt ape de adâncime, cu mineralizare variată și duritate crescută.
Utilizări:
- alimentarea cu apă a așezărilor și a obiectivelor industriale,
- balneoterapie, ca urmare a conținutului chimic variat (cloruro-sodice, sulfuroase, iodurate, carbogazoase, feruginoase).

pentru olimpici - faza judeteana - 5 relieful carstic

Carstul din Carpaţii Orientali este restrâns şi foarte fragmentat.
Se întâlneşte în arealul Rarău, urmat de clipe către Bicaz, Hăşmaş-Bicaz, Perşanii de Nord (bazinul Vârghiş) în sudul Rodnei şi în Bârgău. Cele mai extinse areale carstice sunt determinate de dolomite şi de calcarele mezozoice,
plasate fragmentar pe fâşia cristalino-mezozoică.
În arealul Lucina-Rarău se găsesc creste şi vârfuri piramidale (numite local
„bâtcă”), chei (Lucinei, Tatarcei, Pojorâtei, Moldovei), peştera Lilieci (în Rarău). Între vârfurile piramidale se remarcă şi Pietrele Doamnei din Rarău.
Munţii Hăşmaşu prezintă cel mai extins areal carstic din Orientali, cu cheile
Bicazului. Se compune dintr-o lungă culme, orientată nord-sud (între Bicaz şi Trotuş) şi culmi mai mici şi martori, cu lapiezuri, doline, polii etc.

În sudul Rodnei şi în Bârgău, pe calcarele sunt subţiri şi foarte fisurate, carstul este mai puţin dezvoltat. Se remarcă însă Peştera Izvorul Tăuşoarelor,
din Rodna, formată din patru galerii înguste, lungă de 5.050 m şi coborând pe o diferenţă de nivel de 350 m. Apar şi unele doline şi izbucuri.
Tot în Carpaţii Orientali a fost sesizat şi carst pe roci vulcanice (vulcanocarst), în Căliman şi în Harghita şi Depresiunea Ciucurilor .

Munţii Apuseni au carstul cel mai dezvoltat şi acesta se găseşte în următoarele
unităţi: Bihor şi împrejurimi, Pădurea Craiului, Codru-Moma, Trascău-Metaliferi.
Are cele mai multe peşteri şi avene din ţară, câmpuri mari de lapiezuri şi doline, polii, văi oarbe şi 5 gheţari subterani: Scărişoara (50.000 m3
gheaţă, în bazinul Gârda), Vârtop (bazinul Gârda Seacă), Focul Viu şi Barsa (în bazinul Crişul Pietros) şi gheţarul din avenul Borţig.
În cadrul Apusenilor se detaşează Munţii Bihorul şi Pădurea Craiului, cu cel mai
diversificat şi dezvoltat carst. Mozaicul tectonic şi petrografic din Bihor şi-a spus cuvântul în puternica fragmentare a reţelei de peşteri şi de scurgeri subterane din Padiş, Poiana Ponor, Cetăţile Ponorului şi Cheile Galbenii.
Există aici peste 200 de peşteri, între care Peştera Vântului (32 km, sub Pădurea Craiului), Meziad, Cetăţile Ponorului, Scărişoara ş.a.
chei impresionante pe văile: Roşia, Galbena , Someşul Cald, Turzii, Râmeţilor (pe Geoagiu de Nord), Intregalde, Geoagiu ş.a.

Munţii Banatului
platouri carstice complexe, chei (Caraş, Miniş, Nera), peşteri în general mici – Comarnic, Popovăţ,;
isbucuri – Caraşului, Bigăr (pe Miniş); lacul Buhui ş.a. Fâşia din Munţii Almăjului este cea care a impus Cazanele Dunării.

Carstul din Podişul Mehedinţi este dezvoltat pe o fâşie lungă de calcare
mezozoice dispusă între cele două benzi marginale de cristalin. Este un carst complex. Se evidenţiază prin prin poduri naturale (Ponoare, Casa de Piatră), depresiuni de contact litologic (Ponoare, Zăton) care uneori menţin lacuri, peşteri (Topolniţa – peste 11 km, Epuran, Bulba, Lazu, Curecea ş.a. ).

În Dobrogea de Nord carstul este moştenit de la perioade mai vechi şi se păstrează
pe porţiuni din Dealurile Tulcei şi mai ales în Podişul Babadag. Specificul exterior este dat azi de inselberguri. Apar şi chei pe Teliţa şi Taiţa, peşteri puţine (Tunel, Călugărul ş.a.), izvoare carstice (în Babadag).
Dobrogea de Sud prezintă un carst mulat de o pătură groasă de loess. Există şi doline, izvoare carstice, avene, chiar unele peşteri. Văile mai mari (Mangalia) formează chiar chei, iar majoritatea celorlalte sunt în principal seci.

Dobrogea Centrală
Şi aici există inselberguri (în special în arealul Casimcea), chei (Casimcea), doline, peşteri (La Adam) şi resturi de atoli.

pentru olimpici - faza judeteana - 4 relieful pe roci cristaline

Relieful dezvoltat pe roci cristaline
Aceste roci includ pe cele metamorfice şi vulcanice vechi. Relieful corespunzător
este specific masivelor cristaline din Carpaţi, în primul rând în Meridionali, Rodna, Bihor ş.a., apoi în măgurile din nordul Dealurilor de Vest, în Munţii Măcinului şi Dobrogea Centrală, sau în Podişul Mehedinţi .
Fiind vorba de roci dure, cristalizate, forma de relief principală rezultată este aceea de masiv şi/sau culmi netede. Masivele au aspect de cupolă (exemplu Poiana Ruscăi, Gilău-Muntele Mare, Bihor ş.a.), uneori modelate în trepte. Culmile montane se desprind adesea dintr-un nod central al masivului (ca cele din Meridionali, Rodna, Semenic ş.a.),dar pot avea şi formă de obcină (Obcina Mestecăniş, Munţii Perşani). Văile au un profil transversal în V ascuţit, cu versanţi foarte înclinaţi dar uniformi ca pantă. Ele formează
obişnuit defilee (Lăpuş, Jiu, Olt, Porţile de Fier), sau chei (Barcău). Un specific aparte îl dau şi abrupturile marginale,în special cele de la contactul cu reliefurile mai joase (depresiuni, podişuri, dealuri).

Masivele şi culmile de peste 1800 m conservă de asemenea relieful glaciar si relieful periglaciar, care însă coboară mult mai jos, la circa 800 m (grohotişuri
fosile şi abrupturi, grohotişuri active în etajul alpin).

pentru olimpici - faza judeteana - 3

Relieful

1. de notat și de învățat din manualul de geografie termenii noi de la fiecare lecție (de ex. la pag. 7, în stânga apar NOȚIUNI NOI câmpie de eroziune)
2. de analizat fiecare hartă din manual; notați și schițați grupele din Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Carpații Occidentali. Pe aceste schițe să apară toate diviziunile, rețeaua hidrografică de ordinul 1, pasurile, depresiunile și altitudinile (nu doar h max!)

pentru olimpici - faza judeteana - 2

România - coordonate europene
(completări)
- punctele extreme: N Horodiștea (48°15´06´´), E Sulina (29°41´24´´), S Zimnicea (43°37´07´´), V Beba Veche (20°15´44´´)
- vecinii României: Ucraina (639,4 km), R. Moldova (681,3 km), Marea Neagră (244 km), Bulgaria (631,3 km), Serbia (544,3 km), Ungaria (444,8 km)
- lungimea granițelor: 3.190 km

pentru olimpici - faza judeteana

Conținuturile pentru faza județeană (lecțiile/capitolele):
1. România - coordonate europene
2. Relieful
3. clima
4. Hidrografia
5. Vegetația, fauna, solurile
6. Mediul natural - protecția și conservarea acestuia
7. Populația și așezările omenești.

Deșerturile Asiei