luni, 31 martie 2014

Așezările urbane - clasa a V a

Orașele - sunt așezări cu un număr mare de locuitori, cu dotări multiple și funcții complexe.
- elementele unui oraș sunt:
  • vatra - suprafața construită (intravilan),
  • zona înconjurătoare - cu obiective economice, terenuri agricole (extravilan)
  • populația - locuitori orașului.
Clasificarea orașelor
a. după vechime se deosebesc:
  1. orașe antice:
  1. orașe medievale: Veneția, Florența, Amsterdam, Hamburg, Tîrgu Neamț, București
  2. orașe moderne și contemporane: acum apar orașe industriale (Petroșani, Kiruna)
b. după mărime:
  • orașe mici (sub 50.000 loc)
  • orașe mijlocii (sub 100.000 loc)
  • orașe mari (peste 100.000 loc)
  • orașe foarte mari (peste 1 mil loc)
c. după funcție:
  • orașe industriale: Petroșani, Kiruna
  • orașe comerciale: Viena, Damasc, Leipzig, Dresda, Frankfurt, Zurich
  • orașe culturale: Oxford și Cambridge (universitare), Florența, Veneția, Toledo (orașe muzeu)
  • orașe port: Constanța, Rotterdam, Duisburg, Singapore, Marsilia
  • orașe politice: București, Sofia, Cairo, Brasilia, Canbera
  • orașe cu funcții complexe: Paris, Moscova, New York, Tokyo
 d. după așezarea geografică (temă în clasă)
  • orașe situate pe litoral
  • orașe din câmpie
  • orașe din dealuri și podișuri
  • orașe montane  

luni, 3 martie 2014

clasa a V a - Biosfera orizontului local

Depresiunea Neamțului este situată în N Subcarpaților Moldovei între Mț. Stânișoarei la V și Culmea Pleșului de E. Relieful este de dealuri și depresiuni, cu altitudini cuprinse între 320-600 m. Clima depresiunii este temperat continentală, cu temperaturi medii anuale de 7-8 C și precipitații de 600-700 mm/an.

Vegetația cuprinde
  • etajul stejarului, până la altitudini de 500 m, cu specii de stejar, carpen, ulm, tei, frasin și 
  • etajul fagului la altitudini mai mari. Alături de fag, aici se dezvoltă și mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad.
  •  Pe laturile depresiunii, la contactul cu munții, se întâlnesc păduri de amestec, de fag și conifere
  • În luncile râurilor Ozana și Topolița se dezvoltă o vegetație specifică, adaptată la umiditate (sălcii).

Fauna cuprinde specii diferite:
  • mistrețul, vulpea, ariciul în pădurile de stejar,
  • ciocănitoarea, gaiță, huhurezul, cerbu, ursul brun, jderul, râsul, veveriță, pisică sălbatică în pădurea de fag.
Solurile:
  • brune și brun-roșcate de pădure, în pădurea de stejar
  • brun-acide, brune de pădure în pădurea de fag.

joi, 20 februarie 2014

Clasa a V a biosfera

Biosfera

- reprezintă învelișul de plante și animale al planetei
- a apărut și s-a dezvoltat datorită unor condiții:
  • distanța optimă față de Soare
  • prezenței și compoziției atmosferei (O2, O3, CO2)
  • prezenței apei
Factorii care influențează biosfera sunt:
  • relieful - altitudinea și orientarea pantelor/culmilor
  • clima - impune adaptări ale plantelor și animalelor în funcție de zona climatică
  • lumina - există specii diurne/nocturne
  • apa - specii acvatice
  • solul - reprezintă suport pentru plante
  • vântul - poate transporta pe distanțe mari spori/semințe
  • omul  - are intervenții pozitive / negative asupra biosferei.

miercuri, 22 ianuarie 2014

Lacurile României cls. a VIII a

lista lacurilor din România se află aici.

România are peste 3450 de lacuri (aprox. 1,1% din suprafața țării).
După modul de formare se deosebesc:
  • lacuri glaciare - formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha) și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);
  • lacuri de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: Lacul Roșu;
  • lacuri vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)
  • lagune - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);
  • limanuri - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina. limanuri maritime: 

Deșerturile Asiei